Loading ...
Newsletter
Opiniile editorilor
Radu RizeaProducãtorii de vinuri au înscris un punct important în rãzboiul calitãtii: la doar câteva zile dupã campania de presã organizatã împotriva bãuturilor fermentate linistit, Guvernul României a emis o ordonantã prin care interzice producerea acestor licori si, mai mult, reglementeazã si modul de utilizare a zahãrului în celelalte bãuturi.
Decizia vine în urma unui lobby îndelungat al multor producãtori de vin care îsi vedeau eforturile de crestere a calitãtii zãdãrnicite de invazia „chimicalelor” de pe piatã. În plus, România era ultima tarã din Uniunea Europeanã în care era permisã producerea bãuturilor fermentate linistit. BFL-urile, obtinute de obicei prin amestecarea de alcool etilic cu diversi aditivi alimentari, au produs bugetului de stat, în 2008, pierderi de 220 de milioane de euro, firmele producãtoare fiind scutite de la plata unor impozite. Cu alte cuvinte, doar „gaura” datã bugetului de cãtre cei 108 producãtori de BFL-uri reprezintã cam 50% din întreaga piatã a vinului „din struguri”.
Ani întregi, producãtorii de BFL-uri au reusit sã inducã în eroare consumatorii, utilizând pe etichete simboluri specifice vinului, de la butoaie, struguri si vitã-de-vie la categorisiri vizibile de genul „demisec” sau „demidulce” sau la nume de tip „Strugurel” si „Dealul Viilor”. Efectele asupra pietei vinului au fost devastatoare: stocuri nesfârsite, mai ales în cramele producãtorilor de vinuri populare: oricât de mult ai încerca, un vin de masã din struguri nu poate concura la pret cu BFL-urile. Pretul litrului de vin de masã a scãzut constant în ultimii ani, în ciuda devalorizãrii leului si a cresterii salariului minim pe economie, ajungând la l-2,5 lei per litru în 2007 si 2008 la 1,5 lei si chiar un leu pe litru în 2009. Efectele sociale sunt si mai greu de estimat, dat fiind cã industria vinurilor implicã, sub diverse forme, activitatea a 500.000 de oameni, dintre care 50.000 angajati permanenti ai companiilor producãtoare.
Cei mai câstigati din aceastã perioadã de vid legislativ au fost cei care „au jucat la douã capete”. Adicã actionarii de la câteva – destul de mari – companii producãtoare de vin, care au considerat cã e bine sã se adapteze vremurilor si au deschis, prin alte firme, fabrici de BFL-uri. Asta doar asa, ca sã nu riste sã ajungã vreodatã cu un stoc de vin nevândut.
Fãrã zahãr!
Clasa de bãuturi fermentate nedistilate se va reduce, în urma aplicãrii ordonantei guvernamentale, la producerea de bere, cidru de mere si de pere, hidromel si vin. Conform comunicatelor oficiale, „producerea oricãror bãuturi alcoolice fermentate nedistilate, altele decât vinul si berea, va fi realizatã numai dupã elaborarea de norme tehnice privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea de cãtre Ministerul Agriculturii”. Mai mult de atât, aceeasi ordonantã care va conduce, în curând, la disparitia BFL-urilor, interzice si utilizarea zahãrului, amidonului sau a alcoolului în procesul de fabricatie a bãuturilor fermentate, în scopul cresterii concentratiei alcoolice a produsului final.
În ceea ce priveste BFL-urile aflate încã în stocuri, se pare cã acestea trebuie lichidate în decurs de 30 de zile de la publicarea ordinului, iar cantitãtile exacte trebuie raportate Directiilor Agricole. În caz contrar, posesorii de stocuri riscã sã îsi vadã cantitãtile neraportate denaturate prin adaos de sare.
