Loading ...
Newsletter
Opiniile editorilor
Se apropie ZIUA INDRAGOSTITILOR, DRAGOBETELE si sarbatorile acestui an, prin urmare, reluam o tema fierbinte inainte de revelion, care INCA NU A FOST SOLUTIONATA.
Fiecare om se gândeste deja la seara romantica a lunii februarie si la momentul în care va desface sampania pentru a savura cateva clipe de vis cu persoana iubita. De pe acum, supermarketurile au fost luate cu asalt, iar cumparatorii îsi aleg ceva deosebit. Multi dintre ei sunt indusi în eroare, neavând de unde sa stie daca eticheta unui produs minte sau nu. Este si cazul vinurilor spumante comercializate sub denumirea Panciu, dar produse în Bucuresti de catre detinatorul marcii Angelli în România, Astese Production.
Potrivit legii marcilor, aceste spumante intra sub incidenta penalului. Si asta nu este totul. Astese a fost deja amendata pentru acest lucru, iar produsele respective au fost interzise de la comercializare. Cu toate acestea, continua sa fie vândute, chiar daca, potrivit legii, putem vorbi despre fals din doua puncte de vedere: metoda de preparare nu este cea care a facut vestite podgoriile de la Panciu, iar un produs alcoolic produs în Capitala nu poate purta, sub nici o forma, numele de „Panciu”. Sa nu mai punem la socoteala ca etichetele, capisoanele si sticlele seamana destul de mult cu cele folosite de catre producatorul de spumante din Panciu.
Panciu se prepara doar la Panciu
Dreptul de folosire a unei indicatii geografice nu poate sa faca obiectul nici unei transmiteri. Prin urmare, chiar daca a cumparat vinuri de la producatorii de aici, Astese Production nu poate folosi si numele regiunii. Indicatia geografica respectiva a fost recunoscuta si protejata de Ordinul nr. 732 din 2 august 2005, emis de Ministerul Agriculturii si publicat în Monitorul Oficial 726/10.08.2005. Tot „din cauza” acestei legi, în urma cu un an Karom Drinks, membra a companiei Schloss Wachenheim, una dintre cele mai mari companii producatoare de spumante din lume, a scos de pe piata vinurile „Panciu – denumire de origine controlata”, deoarece acestea intrau sub incidenta penalului. Acum regasim în magazine „Panciu Simfonia”, produs de firma Astese Production SRL, importatorul Angelli în România.
Legea poate sa mai astepte
Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (ISCTV) din cadrul Ministerului Agriculturii a amendat SC Astese Production cu suma de 250 de milioane de lei vechi si a interzis comercializarea „spumantelor Panciu, produse în Bucuresti”. Decizia a fost contestata de catre Astese Production, în justitie, asa ca pâna la terminarea procesului produsul se vinde în continuare. Si, dupa cum spuneam, se apropie cu pasi grabiti sarbatorile, asa ca putem vorbi despre un profit serios, în dauna cumparatorilor de buna credinta.
Înselaciune pe fata
Vinul spumant este obtinut prin fermentarea secundara a vinului, fermentare ce se poate realiza atât în sticle (metoda traditionala), cât si în rezervoare (metoda „close cuve” sau „Charmat”). Vinurile spumante de la Panciu se prepara folosindu-se numai fermentarea traditionala, asemanatoare metodei folosite în regiunea Champagne si sunt vinuri cu denumire de origine controlata (DOC). Potrivit etichetei, spumantele produse de catre „Astese Production SRL” sunt fermentate prin metoda… „în rezervoare”, mult mai ieftina si diferita de cea folosita de Panciu.
„Este o lipsa de respect fata de consumator, chiar daca pretul acestui spumant este mult mai mic decât cel al spumantelor
originale”, a declarat dr. Ioan Pusca, „inventatorul” spumantului de Panciu si autorul primei teze de doctorat despre vinuri spumante din România.
Legea 244/ 2002, legea viei si vinului prevede faptul ca „protectia indicatiei geografice recunoscuta este realizata în cazul în care vinul este obtinut într-o regiune viticola sau într-o zona de productie recunoscuta, iar calitatea, renumele sau alte caracteristici ale vinului sunt specifice locului de provenienta”. Ea poate fi solicitata de la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) numai de producatorii sau asociatiile de producatori care desfasoara activitate de productie în zona. Reprezentantii Astese Production au încercat sa înregistreze la OSIM marca „Panciu Simfonia”, însa acest lucru nu a fost posibil, din motivele mai sus amintite.
Pretul mic vinde orice
„Aceste spumante produse de Astese (Angelli) sunt în afara legii. Faptul ca nu au fost promulgate înca normele metodologice pentru producerea vinurilor spumante nu le da nici un drept pentru folosirea indicatiei geografice recunoscute Panciu. (…) Oricum, aceste norme nu vor permite ca denumirea de origine controlata sa fie folosita de catre producatori aflati în afara arealului respectiv”, spune Nicolae Balaci, director adjunct ONDOV.
Vinurile spumante produse de catre Astese Production au pe eticheta, sub o forma grafica evidenta, indicatia geografica Panciu, de care pot beneficia numai producatorii si asociatiile de producatori din regiunea respectiva. Sa nu uitam însa ca aceste vinuri sunt produse în Bucuresti. Si iata ce spune legea 84/1998, la articolul 5: „Sunt excluse de la protectie si nu pot fi înregistrate: f) marcile care sunt de natura sa induca publicul în eroare cu privire la originea geografica, calitatea sau natura produsului sau serviciului; g) marcile care contin o indicatie geografica sau sunt constituite dintr-o astfel de indicatie, pentru produse care nu sunt originare din teritoriul indicat, daca utilizarea acestei indicatii este de natura sa induca publicul în eroare cu privire la locul adevarat de origine; h) marcile care sunt constituite sau contin o indicatie geografica identificând vinuri sau produse spirtoase care nu sunt originare din locul indicat”. Articolul 76 al aceleiasi legi interzice folosirea unei indicatii geografice sau imitarea ei de catre persoane neautorizate, chiar daca se indica originea reala a produselor. Iar contrafacerea, imitarea sau folosirea fara drept, punerea în circulatie a produselor care poarta indicatii geografice care indica sau sugereaza ca produsul în cauza este originar dintr-o regiune geografica, alta decât locul adevarat de origine, în scopul inducerii în eroare a publicului, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda penala de 15 milioane de lei.
Cu toate acestea, produsele, având preturi mai mici decât ale concurentei, se vând în cantitati impresionante. Traim în România…
de Victoria Tudor
