Cătălin Păduraru: „Vinul nu se vinde singur. E o sumă de acțiuni obligatorii ce trebuie parcurse”

FOTO/Vinul.ro - vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...

Cum se văd medaliile la raft, cât contează ele în cumpărarea unui vin? Încep distincţiile obţinute de vinuri la diferite concursuri să funcţioneze ca bune argumente pentru listarea în restaurante? Dincolo de punctaje şi premii, înţeleg producătorii români că, până la urmă, concursurile sunt şi ocazii de a le fi evaluate obiectiv vinurile? Despre importanţa concursurilor de vin, în general, şi despre ediţia de anul acesta a Premiilor de Excelenţă Vinul.Ro, în special, am stat de vorbă cu Cătălin Păduraru, în calitate, iată, şi de jurat al acestei ediţii şi organizator al celui mai important concurs internaţional de la noi, IWCB.
Cătălin, încep medaliile obţinute de producătorii de vin la concursurile de profil să funcţioneze mai bine şi ca “diferenţiatoare” de imagine? Cât contează în ochii consumatorilor atunci când îşi aleg vinul?
Cred că încep să fie interesante medaliile unor concursuri care îşi comunică valorile. Fără îndoială, a existat un puseu
inflaţionist în această arie a ierarhizarii dar, lucrurile se… decantează. Apropos de „decantare”: funcţionează încă prosternaţia în faţa unor distincţii din străinătate care, chiar dacă provin din partea unor organizaţii onorabile, în ceea ce priveşte „medalierea” se supun doar logicii de business. Altfel nu ar acorda aproximativ 70% medalii şi distincţii din total intrări spre examinare. Practic, numai cine nu vrea nu ia premiu (lucru total diferit la IWCB, de pildă). Aceste „competiţii”, fiind notorii şi cu sonoritate „străineză”, îi flatează deocamdată, pe producătorii români.
Cât contează în retail, cât în horeca?
În retail contează, deocamdată, ca semn, mai mult. În sensul că, la raft, în absența unei asistențe umane la vânzare, un însemn de la o competiție serioasă poate fi factor determinant de achiziție. Chiar și pentru cunoscători. În horeca va conta, cât de curând. Într-o piață concurențială din ce în ce mai puternică, selecția va trebui să fie din ce în ce mai riguroasă. Dacă un profesionist a găsit un vin, i-a făcut și propria evaluare pozitivă și vinul respectiv este, să zicem, triplu medaliat (la Vinul.ro, IWCB și CMB), are suficiente argumente să îl listeze şi, mai apoi, să îl recomande. La nivel de producători, vezi o deschidere mai mare să-şi înscrie vinurile în concursuri? (în plus, la IWCB, înscrierea a fost gratuită).
Evoluăm în direcția asta, conştientizează cramele mai bine necesitatea acestor participări?
Da, în mod categoric. Numai că producători de vin sunt pe toată planeta și piața României este una tentantă. Motiv pentru care, la IWCB, străinii au înscris mai mult de 50% din numărul total de probe. Mai există un interes pe care producătorii nu l-au identificat încă cu exactitate (poate fi și vina noastră pentru acest neajuns) și anume de a participa la o competiție pentru a obține niște rapoarte obiective privind vinurile lor. Bineînțeles, acest exercițiu ar trebui să fie unul plătit. Mai așteptăm… .
Am mai depăşit, aşadar, mentalitatea “vinul se vinde singur “?
Vinul nu se vinde singur. E o sumă de acţiuni obligatorii ce trebuie parcurse. Prezenţa în diferite formule de evaluare este (chiar dacă importantă) doar una dintre ele.
Cum s-a văzut concursul Premiile de Excelenţă Vinul.Ro de anul acesta?
Vinul.ro este, prin misiunea asumată, în contact cu tot ceea ce este nou în domeniu și, în același timp, datorită longevității în ”Lumea Vinului”, își poate permite sa selecteze modalități de lucru pe care le-a ținut sub observație de-a lungul timpului și pe care le consideră eficiente. Personal, mă bucur că softul de jurizare pe care l-am conceput a fost adoptat și de Vinul.ro, „extensia” digitală dând mai multă siguranță și exactitate concursului. Pe de altă parte, vinul.ro are și specialiști și suficientă credibilitate pentru a trece „în revistă” toate vinurile românești pe parcursul unui an și să publice un top, fără să fie obligat(ă) să extindă panelul de judecători prea mult. Eu m-am simțit confortabil pentru că jurizarea s-a făcut în sistem securizat OIV și am apreciat ideea reevaluării vinurilor cu punctaj mare pentru clasamentul final.
Dar noutăţile aduse la aceasta ediţie? Mă refer, în special, la atenţia deosebită acordată soiurilor româneşti, precum şi la premierea enologilor.
Cum spuneam, e firesc ca Vinul.Ro să aibă „mişcări” sincronizate cu necesitățile, tendințele sau inovațiile domeniului. Focusul pe soiurile românești merită aplaudat. Deasemenea, personalizarea premiului. Sigur, societatea X ia premiul Y, dar știința și talentul „facerii” sunt ale unui om. Este motivant să fie şi winemaker-ul premiat. Dacă stau și mă gândesc, oamenii din spatele vinurilor, al brandurilor, au fost cunoscuți de către public – de-a lungul timpului – tot prin vinul.ro. Cred că foarte mulţi producători au folosit acest flux şi în sens invers, cunoscându-și prin vinul.ro „admiratorii”.

Cum ti se pare?

Dacă v-a plăcut acest articol, dacă vă plac evenimentele cu oameni frumoși sau dacă sunteți interesați de cultura wine & lifestyle, vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...