Nu pot pune multe cuvinte – deocamdată – in continuarea acestei vesti.A plecat dintre noi un om discret.Nu va primi onorurile unui politician, nu va avea parte de multimi pe ultimul drum.Va fi petrecut de gândul nostru, va fi inconjurat de amintirile celor apropiati.Maine stirile senzationale, cu zgomotul lor asurzitor, vor fi mai multe, oameni buni… mai putini !

Georgică Vărăticeanu – Dumnezeu sa te odihneasca in pace !

Ei bine, da! O demonstratie  RIEDEL, in sfarsit, in Romania! Ma bucur ca am putut organiza acest eveniment si sper ca, in curand, RIEDEL sa ajunga la aceeasi cota de popularitate ca afara, unde, este suficient sa deschizi orice Wine Spectator, Decanter, Harper’s, s.a.m.d, sau sa vizitezi orice restaurant de clasa pentru a intelege acest brand.Gata cu prezentarile.

Va astept la RIEDEL WINE TASTING SHOW– RIN Grand Hotel, 19.05.2009 la ora 19:00 !

Colegul meu Dragos Ghinea a participat zilele trecute, la invitatia IVEX _ Bodega Redonda  (VINOELITE FAIR ) la o serie de actiuni de promovare a vinurilor din regiunea Valencia, Spania. Fara a fi “manifestari” nationale, expozitiile si targurile organizate au avut parte de bugete bine dirijate. Altfel spus, constructie si promovare ireprosabile. Au fost vizitate, in mod gratuit, crame si targuri de vin din Valencia, Alicante, Utiel – Requena . In loc sa trag concluzii, spun doar ca, un soi local, Bobal (din probele aduse de Dragos) mi-a atras cu deosebire atentia. Fara sa semene cu Feteasca Neagra, nu stiu de ce, la vinul nostrum m-am gandit… Bobalul – rotund, afumat, carnos. Spre doesebire de vinul nostru, cel spaniol, beneficiaza de ierarhizarile  (acesta este Crianza) impuse de Consiliul Regulator, care au devenit internationale si, foarte important, credibile. Dar asta, pentru ca spaniolii vor sa vanda.

De-ale expozitiei

Salon regional!

Dragos la treaba

Vita veche, veche, veche

Studentii din anii mari de la Bioterra, sub indrumarea lui Catalin Galan. Aceasta vizita de “studii” a marcat deschiderea agendei de degustari de la VINEXPERT.

Targul -in sine- la fel de mare si de  interesant.Anul acesta am avut teme putine: rose-uri,proseco,delicatese si… pulsul crizei.

La aceasta secventa , a crizei, ce am vazut ?

Standurile Germaniei si ale Austriei, mai pline ca niciodata ! Neamtul disciplinat isi sustine productia interna. Ce-i drept nici nu risca prea mult…

                                                    

Cu multumiri

                   Pentru Sergiu.

“Daca  bei un vin nasol

Dar te uiti la bustul gol

Te intrebi, asa in draci

Oare bustul n-are craci? “

                   Catren semnat de Traian Petrea

Doua carti din care voi cita pe larg.

Iata si titlurile aflate in circulatie in 1933 …

              

E greu sa numesti altfel o saptamana in care ai avut sansa, printre primii din tara, sa degusti vinurile lui Rotenberg (dintre care, Merlot-ul are un miros de poveste), noile vinuri si noile titluri de la DAVINO, adica monocepage-urile plus REVELATIO, noile game de la CARL REH -CALOIAN si DRAGAICA. Fiecare vin, in felul sau, e un piolet infipt mai sus in cucerirea varfurilor inalte ale unui Olimp oenologic.

Nu stiu daca voi face fise ale acestor produse pe care sa le pun aici, dar, un singur lucru pot spune acum: ma bucur ca  ni se intampla sa fim atat de aproape de toate aceste aparitii minunate. Cei care isi aduc aminte cat de greu se nastea un vin remarcabil, vor intelege bucuria mea.

Tuturor wine maker-ilor care au ursit aceste vinuri – felicitari! Eu, unul, voi incerca sa le urmaresc si parcursul  in timp, pentru ca, deh, asta e!… si timpul e o masura…

Nu mi-as fi inchipuit ca mai pot face pasiuni pentru proiecte culturale.

Am dat la spate ceva ani, mi-am stins entuziasmarile revolutionare, am fost martorul a zeci de devieri, ratari, incat, repet, nu credeam sa ma mai pot indragosti de… un ziar.

Imi dau seama cat de mult imi placea, cat de mult imi lipseste, abia acum, cand nu mai e.
Ziarul de Duminica. “Dar e pe internet!” vor striga binevoitorii. “E” dar nu “este“.

Am pastrat doua exemplare, absolut intamplator. In fiecare seara le mai rasfoiesc, desi aproape ca le stiu pe din-afara. Mi se pare ca am risipit exemplarele pe care nu le-am buchisit 100%.

A fost o vreme cand eram suparat ca nu gaseam loc si pentru vin acolo, dar mi-a trecut.

Moartea acestui ziar, e un semn. Si nu ma refer la semne financiare, clar rau-prevestitoare.
Moare o lume. Si-mi pare rau.