Nu multa lume stie ca Halewood are proprietati viticole si in Ardeal. Am avut ocazia sa vad si sa “gust” locul…
Pana sa va arat ce a fost acolo, leg experienta de acum cu o declaratie de-a mea mai veche.
Eram intrebat intr-un interviu (cred ca de Cezar) daca nu as infiinta/cumpara o vie. Spuneam atunci ca, pe langa faptul ca nu-mi permit acest lucru, nici nu sunt atras de o postura cu valente care sa interfereze. Adica, nu pot fi si producator si vanzator impartial. Oricat de “tare” ai fi, “copilul” tau e, oricum, cel mai frumos. Deci, nu! Cu toate acestea, ziceam, ca exercitiu al imaginatiei, daca ar fi sa-mi doresc o vie, aceasta ar trebui sa fie de altitudine sau de climat rece.
Ei, iata ca la Apold – Sebes, cel putin teoretic, viile se afla intr-o astfel de postura.
Deloc intamplator, aici s-a replantat Riesling de Rhin. Eu unul, astept cu febrilitate monocepage din acest soi, sa-mi astampar dorul de vinurile ardelene, cu gust aparte, cu personalitate.
Cat despre organizare si organizatori, fara false politeturi, totul la superlativ! Se vede mana buna, creierul la locul lui si, foarte important, suflet pentru vie. Nu anticipam acum 15 ani ca un Vinalcool se va putea metamorfoza intr-un producator cu vocatie. Probabil, anii care vor urma vor fi aducatori de recunoastere si satisfactie pentru cei care muncesc aici.
Printre altele, au fost organizate un concurs de cules, mese traditionale, degustari, vizite in locuri incarcate de istorie, spectacole cu amprenta folclorului local. Pentru toate, felicitari!
Daca guvernantii, macar manati de ratiuni electorale, ar sprijini dezvoltarea unor astfel de proiecte fie si doar prin construirea drumurilor, am fi departe. Dar sa nu cad in locul comun al comentariului fara finalitate. Asadar, poze:

De aici, fortificati cu cate o tuica, am plecat la lupta… culesului

Doua echipe: Sebes si Apold

Ochiul stapanului

Oboseala se simte si la fostii sportivi. Aici Nelu Carlescu, Maxiprod. Din fericire, au urmat placinte traditionale cu ceapa si cartofi.

Lectia de istorie. Calnic

Antreuri “La Mesteceni”

Tocana de oaie la ceaun

Cipariu si Bocsa

… gandurile mele

Apus in Paradis

dupa ploaie

Ruxandra la rummy in aer liber

Seara linistita

…. ba, chiar ii felicit pe cei de la House of Guides pentru efortul de a mai scoate carti legate de vin. Ultima aparitie: ”Cum sa devii sommelier”.

Bibliografia saraca (in limba romana) de acum cativa ani, s-a implinit cu cateva titluri noi.

In zona informatiei specifice (si accesibile, usor asimilabile) se afla cartea Domnului Stoian,inca trei carti de la editura pomenita, Ghidul Vinurilor 2009 (si editiile trecute), Podgoriile si vinurile Romaniei , revista lui Cezar , revista lui Stefan Teris, mai nou, publicatia lui Zidurean si… cam atat.

Carevasazica, orice titlu nou, sfaraie!

Cu toate acestea, mi-ar placea sa se inteleaga ca, in domeniul vinului, nu e ca-n politica. Sau poate fi – adica sa priceapa toata lumea – dar, rezultatele vor fi cele pe care le consemnam si in viata politica romaneasca: dezastruoase!

Am facut si un post video pe care va invit sa-l vizionati, post in care descriu si greselile care apar in aceasta lucrare.

Consider ca un consilier de specialitate ar fi evitat toate inadvertentele din text, ar fi gasit termenii acordati cu limba romana, iar sistemele de clasificare ar fi fost cele aflate in vigoare. Mai cred ca si un capitol extins privind Romania ar fi fost folositor, mai ales ca a existat acordul autorului.

Pe scurt, daca recomandati cartea cuiva, atrageti-i atentia asupra faptului ca exista scapari. Fiind o carte care se pozitioneaza pe palierul – “de capatai” – greseala de forma devine de fond. (Nu exista regiunea Bordelese chiar daca intuim despre care regiune e vorba!!)

Recunosc ca persuasiunea italienilor – de data aceasta prin scrisul domnului Sicheri – de a-si promova valorile enologice nationale, ma face invidios, chiar daca procedeul nu tine cont neaparat de rigoarea stiintifica, punand in umbra alte valori universale.

Socotind, totusi, ca italienii sunt la lupta pt No. 1 mondial in vinuri, iti vine sa-i ierti, ba, chiar sa aprobi tacticile lor de comunicare. N-avem decat sa le luam exemplul, nu?