Ramazzotti
N-am fost niciodata un consumator de bauturi “de barâ€. Cu atat mai putin al celor cu rest de zahar. Cred ca, de-a lungul timpului, am degustat tot felul de cocktail-uri sau long drinks, de fiecare data, invitat.
Am o usoara distanta si fata de tiparul de consum al acestor bauturi. Atitudinea rezervata se trage din modul meu de viata si, recunosc, este usor nedreapta macar pentru o buna parte din aperitivele si digestivele lumii. Am constatat la Ramazzotti ca apetitul moderat pe care-l manifestam, era dat de o slaba comunicare a producatorului pentru piata Romaniei.
O vizita la Milano si, bineinteles, la fabrica Ramazzotti, mi-a relevat o realitate care urca ratingul acestui produs (in incalcita-mi ierarhie) catre “simpaticâ€, “de pus pe lista bauturilor de petrecere†si chiar “aproape obligatoriu in bar†(nu e “urcat†pe evinoteca.ro desi e in magazinele VINEXPERT).
Informatia cea mai interesanta e aceea ca digestivul (este si aperitiv!) se bazeaza pe vreo 33-36 de ingrediente naturale: rubarba, coaja de portocala, ierburi, trestie de zahar, samd. Povestea e frumoasa, produsul placut iar afacerea prospera.
Vanzarea a 18 milioane de butelii pe an inseamna, fara dubiu, succes.
Sa recapitulam putin reteta succesului italian: alcool, macerat din plante, dorinta de a urca pe podium.
Alcoolul, zic, nu ne-ar lipsi nici noua, plante am avea, Slava Domnului… Ciudat, noi n-am reusit sa mentinem nici macar pe teritoriul Romaniei – bauturile traditionale la un nivel decent.
Asa ca, sa ne uitam la reusitele altora, asa, ca la film. Film strain!
