Vecinii de la Oprisor

Rotenberg, un succes care ruleaza cu “casele inchise”

Se circula din ce in ce mai greu

Zidurean inconjurat

Marian Timofti – un sommelier la Curtea Agazzano (aici facand un gest prietenesc si prezentand acest mic domeniu, cochet)

ITU Refrigeration, prin echipa sa aproape de vinuri

Mai bine prieteni, nu?!

In acelasi spirit… Grasa (de Cotnari)

Si nici una nu e… Grasa (de Cotnari)

Domeniile Ostrov – una dintre cele mai mari proprietati. Se anunta lucruri importante.

Dupa o zi de munca (cu Dana si Sergiu Nedelea)

Angelica Iva, Proactive, motorul Good Wine

Gourmand World Cookbook Awards reprezinta cea mai importanta competitie mondiala de specialitate si se organizeaza din 1995. |n acest an, ceremonia de premiere, desfasurata la Paris in spatiul multicultural Theatre 104, a precedat Gourmand Cookbook Fair, desfasurat in perioada 12-15 februarie in aceeasi locatie.

*Impreuna cu prietenul meu, Dan Silviu Boerescu, am reusit sa scoatem la lumina cea de-a treia editie a Ghidului.
365 de vinuri (250 noi!), distilate, spumante

Prefaţă

Vinuri de criză
Tocmai când piaţa vinurilor începuse să arate bine, bate vântul rece al crizei.
Iarăşi se amestecă în vârtejuri rapide vinurile bune cu vinuri subţirele, iarăşi nu se mai văd prin ceaţă etichetele cuminţi, iarăşi se simte mirosul acru al făcăturilor.
Singura veste bună e că adevăraţii iubitori ai vinurilor nu mai sunt dispuşi la compromisuri. Poate vor fi mai atenţi la preţ, dar în niciun caz nu cred că se vor mai apropia de vinurile „sărăcuţe“.
Paşii uriaşi care s-au făcut în ultimul deceniu în domeniul producţiei, schimbarea tiparului de consum a celor care-şi doresc vinul nu doar ca simplu produs alcoolic, descoperirea bucuriei de a împleti gusturile, parcurgerea unor experienţe unice de cunoaştere — toate acestea alcătuiesc reperele unui nou mod de viaţă.
Ca şi în credinţă, ca şi în iubire, ca şi în actul creaţiei, o valoare a spiritului nu poate sau nu trebuie să fie afectată de o turbulenţă materială. Dimpotrivă, sunt convins că vor ieşi cu bine din acest pasaj întunecat cei care-şi vor păstra crezurile nealterate, cei care-şi vor fi numărat aceiaşi prieteni, cei care vor continua să zâmbească.
Deloc întâmplător, vinul este apropiat acestui portret uman.
Ne-am străduit ca între coperţile acestui ghid să păstrăm vinurile care au ceva de spus, vinurile oneste, selectate din ofertele stufoase ale producătorilor şi importatorilor.
Au dispărut vinurile care nu au confirmat la noile recolte, au apărut altele şi, recunosc, unele au beneficiat şi de şansa „noutăţii“; nu sunt listate vinuri care nu au nicio vină decât că în faţa lor şi-au făcut loc altele mai deosebite.
Există şi vinuri pe care o bună parte dintre noi nu şi le permit. Cu toate acestea, identificarea şi cunoaşterea „campionilor“ reprezintă un demers normal, care ne familiarizează cu criteriile de ierarhizare.
În 2010, vom găsi mai multe titluri de şampanii celebre, mai multe cognac-uri de case mari. Probabil că, după cum se arată recolta lui 2009, vinurile româneşti vor fi şi ele interesante. Competiţia în care se află acestea cu vinurile de import dă şansa iubitorilor de vin să se întâlnească tot mai des cu producţii din ce în ce mai stilate. De altfel, există descrise în ghid vinuri româneşti de anvergură, cu subtilităţi demne de marile vinuri ale lumii.
Prin Ghidul vinurilor, încercăm an de an să prezentăm vinurile care trec proba timpului şi pe producătorii care reuşesc să-şi îmbunătăţească performanţele şi, în acelaşi timp, ţinem să fim atenţi şi la tendinţele din lume, la semnăturile noilor winemakeri talentaţi, la noile opţiuni de alegere.
Sper că Ghidul vinurilor 2010 este un instrument uşor de folosit, prietenos şi care ajută, deopotrivă, pe începător şi pe connaisseur.
Cătălin Păduraru

*Pentru cei mai apropiati de expresia video decat de cuvantul scris, am “ridicat” un nou post video

*Gripa porcina poate fi speriata de vinul rosu! Nu e gluma.
vezi Wine Spectator

De aici, fortificati cu cate o tuica, am plecat la lupta… culesului

Doua echipe: Sebes si Apold

Ochiul stapanului

Oboseala se simte si la fostii sportivi. Aici Nelu Carlescu, Maxiprod. Din fericire, au urmat placinte traditionale cu ceapa si cartofi.

Lectia de istorie. Calnic

Antreuri “La Mesteceni”

Tocana de oaie la ceaun

Cipariu si Bocsa

… gandurile mele

dupa ploaie

Ruxandra la rummy in aer liber

Seara linistita

…. ba, chiar ii felicit pe cei de la House of Guides pentru efortul de a mai scoate carti legate de vin. Ultima aparitie: ”Cum sa devii sommelier”.

Bibliografia saraca (in limba romana) de acum cativa ani, s-a implinit cu cateva titluri noi.

In zona informatiei specifice (si accesibile, usor asimilabile) se afla cartea Domnului Stoian,inca trei carti de la editura pomenita, Ghidul Vinurilor 2009 (si editiile trecute), Podgoriile si vinurile Romaniei , revista lui Cezar , revista lui Stefan Teris, mai nou, publicatia lui Zidurean si… cam atat.

Carevasazica, orice titlu nou, sfaraie!

Cu toate acestea, mi-ar placea sa se inteleaga ca, in domeniul vinului, nu e ca-n politica. Sau poate fi – adica sa priceapa toata lumea – dar, rezultatele vor fi cele pe care le consemnam si in viata politica romaneasca: dezastruoase!

Am facut si un post video pe care va invit sa-l vizionati, post in care descriu si greselile care apar in aceasta lucrare.

Consider ca un consilier de specialitate ar fi evitat toate inadvertentele din text, ar fi gasit termenii acordati cu limba romana, iar sistemele de clasificare ar fi fost cele aflate in vigoare. Mai cred ca si un capitol extins privind Romania ar fi fost folositor, mai ales ca a existat acordul autorului.

Pe scurt, daca recomandati cartea cuiva, atrageti-i atentia asupra faptului ca exista scapari. Fiind o carte care se pozitioneaza pe palierul – “de capatai” – greseala de forma devine de fond. (Nu exista regiunea Bordelese chiar daca intuim despre care regiune e vorba!!)

Recunosc ca persuasiunea italienilor – de data aceasta prin scrisul domnului Sicheri – de a-si promova valorile enologice nationale, ma face invidios, chiar daca procedeul nu tine cont neaparat de rigoarea stiintifica, punand in umbra alte valori universale.

Socotind, totusi, ca italienii sunt la lupta pt No. 1 mondial in vinuri, iti vine sa-i ierti, ba, chiar sa aprobi tacticile lor de comunicare. N-avem decat sa le luam exemplul, nu?

Am o usoara distanta si fata de tiparul de consum al acestor bauturi. Atitudinea rezervata se trage din modul meu de viata si, recunosc, este usor nedreapta macar pentru o buna parte din aperitivele si digestivele lumii. Am constatat la Ramazzotti ca apetitul moderat pe care-l manifestam, era dat de o slaba comunicare a producatorului pentru piata Romaniei.

O vizita la Milano si, bineinteles, la fabrica Ramazzotti, mi-a relevat o realitate care urca ratingul acestui produs (in incalcita-mi ierarhie) catre “simpatic”, “de pus pe lista bauturilor de petrecere” si chiar “aproape obligatoriu in bar” (nu e “urcat” pe evinoteca.ro desi e in magazinele VINEXPERT).

Informatia cea mai interesanta e aceea ca digestivul (este si aperitiv!) se bazeaza pe vreo 33-36 de ingrediente naturale: rubarba, coaja de portocala, ierburi, trestie de zahar, samd. Povestea e frumoasa, produsul placut iar afacerea prospera.

Vanzarea a 18 milioane de butelii pe an inseamna, fara dubiu, succes.

Sa recapitulam putin reteta succesului italian: alcool, macerat din plante, dorinta de a urca pe podium.

Alcoolul, zic, nu ne-ar lipsi nici noua, plante am avea, Slava Domnului… Ciudat, noi n-am reusit sa mentinem nici macar pe teritoriul Romaniei – bauturile traditionale la un nivel decent.

Asa ca, sa ne uitam la reusitele altora, asa, ca la film. Film strain!