M-am bucurat, ca mare(!) iubitor de rose, ca prinde ideea unui astfel de concurs si a unei astfel de expozitii.

Am simtit chiar ca ma umflu putin in pene ca sunt in baza lor de date, cu toate ca, sigur, in ziua de azi, bazele de date sunt marfa – pur si simplu. Si “vanarea” nu este neaparat un proces selectiv in sensul valorii, ci se bazeaza, de cele mai multe ori, pe criterii minimale, la care rezoneaza pana si logica… electronica. Cu toate astea, ca oricarui membru al unei generatii care a tanjit dupa occident, orice scrisorica de acolo, inca imi mai provoaca emotie…

Vorba unui intelectual de serviciu, toata perioada anilor ’70-’80 am visat la intalnirea cu Vestul. Cand am putut ajunge acolo, acesta decisese sa nu ne mai astepte si, oricum, se schimbase mult, devenind de nerecunoscut.

Ceva totusi nu s-a schimbat.
Vesnica confuzie cu Budapest, in loc de Bucharest.
Nu ca ne-ar dezavantaja (ce-ar spune budapestanii care stiu cat de jalnic arata Bucurestiul; asta jignire!) dar prin repetitie, greseala asta, incepe sa sacaie.

O trece cu rose, cine stie…

Prince Matei  ramane un reper al vinurilor premium romanesti. A determinat schimbari in ofertele producatorilor si si-a facut fani in randul iubitorilor de vin.

Prin invitatia dlui Marian Timofti, prin sustinerea dlui Faleschini, am avut parte de o degustare pe vertical exceptionala, o adevarata teleportare in trecut. Cu exceptia Merlot-ului din 1999, toate millesime-urile completeaza un tablou vast de gusturi nobile.

2001 – are o rama de fructe supra coapte, chiar de jam si are un “capac” iodat care-l face atractiv si misterios.

Eu, unul, legat fiind sufleteste de Prince Matei ’98, nu l-am introdus in nicio ierarhie, desi vinul ar valora mult acum in colectiile particulare.

2006 – va fi o surpriza placuta pentru cei atasati de Vinarte dar si de vinurile bune, in general, sau pentru cei care au “apropieri”de vinurile californiene de clasa.

2000 – clasic, puternic, cu alura de amfitrion in capul mesei festive.

Toti anii de recolta (fara ’99, repet) au fost ani buni. A! si  2005 – care n-a fost nici el un an bun.  Cei de la Vinarte au decis sa nu vinifice 2005 pentru Prince Matei, ceea ce e de lauda.

Putini  producatori fac acest lucru; practic, inca vreo doi ! Va asigur ca a fost o placere rara sa poti avea in fata, in acelasi timp, o eticheta din atat de multi ani si sa poti compara vinurile punandu-le in ordine cronologica, in ordinea intensitatii sau… pur si simplu, fara nicio rigoare.

O glisare printre ani care, pentru un profesionist, inseamna cat un teanc de tomuri de specialitate.Toate aceste castiguri ma indeamna sa multumesc celor de la Vinarte si, in egala masura, celor de la Arte & Vino. Acum, ca drumul a fost deschis, abia astept actiuni similare ale altor producatori seriosi…..

Bancile – in continuare in greseala, invatamantul romanesc – conformist si idiotizant, Statul national – infierat de paranoici , Televiziunea romana – o televiziune comerciala pe banii nostri, s.a.m.d. Posturi pe care nu le-am scris…. si nu-mi pare rau. Incerc sa raman sanatos.

La Galerie, i-am avut ca oaspeti – prin grija d-lui Teriş – pe A.S.S. Serban Dimitrie Sturdza si A.S. Prince Michael de Laufenburg. Excelentele lor sunt promotori importanti pt valorile romanesti – inclusiv sau, mai ales – pentru vinurile din

Am fost, realmente, tuÅŸat de sensibilitatea si atasamentul aratat de catre cei doi companioni succesului vinificatiei romanesti.

Pe 27 seara – Dna Rodica Capatana- director Carl Reh Winery, a adunat un grup “de taina”si ne-a prezentat o noua realizare. Ooops! N-am apucat sa intreb daca e “la liber”sa vorbesc despre asta. Revin. Oricum, experienta a fost din categoria “foarte placuta”.

Prin ’95, unul dintre colegii (Dan Dumitru) din firma de distributie in care lucram (si pe care o fondasem), vine cu o sticla de vin vechi de la Samburesti. Imi explica cum se pot lua, prin ce firma (la ora aceea – Samburestiul era de …stat), cate sticle ar fi, samd.

Zic, “ia sa vedem continutul”. Si de aici a inceput istoria. 30.000 de sticle de Cabernet Sauvignon Samburesti 1986 pe care le-am vandut toate pana la una. (E adevarat, mai am eu una singura!).

Foarte multi cunoscatori isi aduc aminte de acel vin. Cred ca a trecut oceanul in bagajele a sute de romani, a fost prezent la o gramada de receptii cu presedinti de stat, capete incoronate si a constituit punctul de plecare pentru multe colectii private.

Din nefericire, in ultimii ani, am mai vazut niste falsuri, ceea ce poate diminua – pentru necunoscatori – gloria acestui vin. Un martor al productiilor de Cabernet Sauvignon Samburesti este si cel din 2002 pe care, noul proprietar, il scoate la vanzare prin canalele selecte ale Horeca.

Am mai “prins” niste vinuri noi. Elite Minis. Cinci vinuri, dintre care, macar doua excelente: Merlot si un Riesling. Mustoasa de Maderat – tipica, poate putin cam citrica (atribut extraordinar in combinatie cu un somn gatit corespunzator). Rosé-ul de nisa (are ceva grame de zahar rezidual) dar foarte frumos. Tinuta, toaletarea – impecabile (made in Austria). Cunosc pe unul dintre oamenii care sustin acest proiect si reusita lor ma bucura.

Sa fim sanatosi cu totii si sa nu ne lasam coplesiti prea tare de scenariile gri ale lui 2009. 

 

Dan Silviu Boerescu are o vointa de fier. Nu mai spun ca si-a insusit cunostinte despre vin intr-un an, cati altii in zece. Asta tine de vocatia lui de intelectual potent.Vointa, pentru ca m-a determinat sa ma implic intr-un proiect caruia nu-i vedeam capatul acum niste ani. Ghidul 2008, mi-a dovedit ca se pot scoate astfel de lucrari. Ghidul vinurilor 2009 este deja un ajutor pentru iubitorii vinului. Acum, ca a aparut nu pot decat sa ma laud, desi repet, munca grea, la Dan Silviu Boerescu a fost. Sper sa aiba succes la public si, la anul, sa-l facem si “mai mare si mai frumos”.Doamne ajuta!

Aseara 20.11.2008, am fost in mijlocul degustarii worldwide wines si a unei mici petreceri cu noii prieteni din blogosfera. Nu reuseam sa organizez aceasta seara placuta fara Liviu Taloi, Doru Panaitescu, Adrian Soare, Andrei Radu, Octavian Rizea, Sergiu Nedelea.

S-au degustat vinuri de pe toate continentele. Iata lista: 

Prezenti, din cati am putut retine, Mihnea Mironescu, Alina Gravrilas, Andreea Toma, Andrei Dobre, Bogdan Epure, Bogdan Sandu, Carmen Miron, Ciprian Gavriliu, Corina Scheianu,  Cristina Somcutean,  Florin Avram, Florin Bosie, Magdalena Zandar, Radu Ionescu , Sorin Rusi, Sorin Danciulescu, Valentina Dica, Valentin Sturzu, Victor Kapra, Vlad Georgescu, Octavian Baban, Tiberiu Lovin, Catalin Paduraru (!).

 

S-a nascut ideea de a ne organiza intr-o grupare de bloggeri iubitori de vin. Ne vom intalni macar o data la trei luni, ne impartasim ponturi (a propos Mihnea – curs de degustatori sapatamana viitoare!) si vom avea chiar carduri pentru discounturi permanente pentru magazinele VINEXPERT si evinoteca.ro. Cu timpul poate mai apar si alte oferte… Asa, la cateva ore de la eveniment (nu s-au ridicat toti aburii) trag concluzia ca niste vinuri se impun rapid ca “vedete” – succesul fiind suprapus peste o valoare reala, dar si ca vinuri cu o identitate aparte – pot trece neobservate in absenta unui antrenament specific. Asta e un lucru pe care sper sa-l putem corecta in interiorul acestei gasti de entuziasti.