Cooperativele vitivinicole – Toti pentru unul, unul pentru toti!

FOTO/Vinul.ro - vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...

Istoria viticola a Frantei a cunoscut nu doar perioade de succes ci si momente economice mai dificile, insa ingeniozitatea francezilor a facut ca redresarea domeniului sa se faca suficient de rapid, astfel incat sa se mentina constanta notorietatea Frantei in randul celor mai importanti producatori de vinuri din lume. Un astfel de moment dificil a fost, ca de altfel pentru toata Europa, perioada filoxerica, cu distrugerile masive de vii, urmata de scaderea productiei si a calitatii vinurilor. La inceputul secolului XX, dupa mai bine de un deceniu de criza, nevoiti sa faca fata importurilor masive si falsurilor din piata, producatorii de vin din sudul Frantei, regiunea Languedoc Roussillon, incercand sa recupereze din izolarea comerciala in care se afundau, au infiintat cooperativele vinicole. Miscarea cooperatista intra in istoria Frantei in toamna anului 1901, cand se infiinteaza primele doua astfel de cooperative: Les Petites Vignerons de Mudaison si Les Vignerons Libres de Maraussan. Succesul acestui sistem de organizare a dus la inflorirea curentului, ajungandu-se in cativa ani ca in fiecare localitate rurala sa existe cate o cooperativa vitivinicola. Efectele imediate ale infiintarii cooperativelor au fost gruparea producatorilor, eliminarea intermediarilor si fidelizarea clientelei cu vinuri de calitate constanta la un pret constant. Statul francez nu a ramas indiferent la initiativa producatorilor de vin si i-a sprijinit cu subventii directe si garantii ale imprumuturilor colective.

Statutul cooperativelor vinicole Astazi in Franta o sticla din doua este vinificata intro “crama cooperativa”. In regiunea Languedoc Roussillon activeaza 582 de crame cooperative, pe o suprafata de 280.000 de hectare de vie.

Cooperativele vinicole sunt societati care isi exercita activitatea intr-un perimetru geografic bine definit de suprafetele cultivate cu vita de vie. In functie de profilul activitatii, acestea se pot clasifica in trei categorii: cooperative de productie, cooperative de aprovizionare si cooperative de prestari de servicii. Caracteristica comuna a tuturor cooperativelor este prelungirea activitatii membrilor si au ca obiectiv principal facilitarea si dezvoltarea activitatii lor economice. O cooperativa poate avea mai multe activitati principale, ca de exemplu, productia, aprovizionarea si vanzarea, dar si activitati conexe, precum punerea la dispozitie a bunurilor in beneficiul unei alte cooperative sau a unei uniuni de cooperative. Din punct de vedere al procesului tehnologic de obtinere a vinurilor, activitatea acestora poate varia de la una sau cateva etape ale productiei, ca de exemplu cooperativele de presare in Champagne, sau cele de aprovizionare cu eau-de-vie din Charente, sau poate cuprinde intreg ciclul tehnologic incluzand chiar si comercializarea produselor finite.

Principiile de baza ale cooperativei sunt dublul angajament al cooperatorului si exclusivismul cooperativei. Dublul angajament consta in obligativitatea cooperatorului de a utiliza serviciile cooperativei pe o perioada determinata (prin contract) si de a contribui la capitalul social al acesteia. Viticultorii aderanti la o crama cooperativa se obliga a furniza o parte sau intreaga lor productie de struguri. Prin exclusivismul cooperativei se intelege efectuarea de catre aceasta doar a actiunilor incluse in statut si doar pentru cooperatorii asociati.

Les Claux des Tourettes

Ritmul de constructie a cramelor cooperative a crescut vertiginos in Franta anilor ‘20, apogeul inregistrandu- se in perioada 1937-1939, ani in care au fost construite de altfel si cramele din localitatile Ners (Les vignerons de Tourrette) si respectiv Cruviers Lascours (Les vignerons de Claux) din departamentul Gard. In 2003, ca urmare a fuziunii celor doua crame a fost infiintata cooperativa viticola Les Claux de Tourrette, care reuneste astazi in jur de 40 de viticultori si prelucreaza strugurii de pe aproximativ 800 de ha. “Producem vinuri din soiuri devenite internationale, Merlot si Cabernet Sauvignon, dar si din soiuri locale precum Carignac, Syrah, Grenache, Cinsaut. Productia medie anuala este de 50.000 hl de vin, din care 25 % vin alb, 15-20 % vin rose si 60-65 % vin rosu, sub indicatia Pays d’Oc. Din 2013 vom beneficia de IGP-ul Cevennes, regiune inclusa in patrimoniu UNESCO”, sustine presedintele cooperativei Eric Chaudoreille. Cu o proportie mai mare de vin vrac fata de vinul imbuteliat, crama intentioneaza sa-si creasca exporturile spre pietele nordice si est europene, ne-a marturisit Pierre Montel, oenologul si managerul cramei. Am avut ocazia sa fac unui stagiu de productie in aceasta crama si marturisesc ca am fost placut impresionata de implicare membrilor cooperativei. E adevarat ca nu toti cei 40 de cooperatori se implica activ in actiunile cramei, insa 10-15 dintre ei erau frecvent prezenti la crama pentru a-si oferi sprijinul. Un exemplu sunt intalnirile din perioada campaniei de vinificatie pentru evaluarea maturitatii strugurilor, pe parcursul carora ei insusi faceau analizele fizico-chimice ale esantioanelor de struguri. Astfel, in functie de potentialul materiei prime, de cerintele cooperatorilor si de recomandarile oenologului, se stabilea de comun acord momentul si ordinea de recoltarea a strugurilor. Si pentru organizarea “primeur-ului” tot cooperatorii au fost cei care au creat atmosfera de sarbatoare pentru lansarea primelor vinuri ale recoltei 2012.

In Romania exista multi potentiali cooperatori, care ar putea prelua modelul si, punand mana de la mana, si-ar creste forta de negociere si, in general, de impunere pe piata vinului, insa noi inca mai lucram la cine va lua initiativa si la increderea in bunele intentii ale vecinului.

Un exemplu frumos de cooperare, desi pe principiul asociatiilor si nu al cooperativelor, este cel al Asociatiei Producatorilor Vitivinicoli din Dragasani, care a inteles ca motto-ul “unul pentru toti si toti pentru unul” nu este doar un citat din literatura franceza, ci o atitudine de succes.

Cum ti se pare?

Dacă v-a plăcut acest articol, dacă vă plac evenimentele cu oameni frumoși sau dacă sunteți interesați de cultura wine & lifestyle, vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...