De aproape sase luni, pe langa faptul ca a fost un bun subiect de discutie, indiferent de nivelul intelectual, ceea ce numim generic „criza” a avut grija sa se faca simtita in mai toate straturile societatii. Daca in unele ramuri economice a avut aceleasi efecte precum uraganul Katrina, in altele criza a fost mai blanda. Nici piata vinului nu a fost ocolita de acest fenomen economico-financiar, mari si importanti jucatori din sectorul vitivinicol inregistrand pierderi semnificative in cursul anului trecut.
VALENTIN CEAFALAU
Cum a incasat piata vinului – atat producatorii si comerciantii, dar mai ales consumatorii – loviturile recesiunii? Care sunt tendintele de consum intr-o perioada precum aceasta? Cum va arata piata vinului dupa aceasta criza si cat va tine? Iata cateva intrebari la care, impreuna cu Sergiu Nedelea, manager Casa Iancului, Catalin Paduraru, actionar Vinexpert si Razvan Avram, actionar Good Point, am incercat sa gasim raspunsuri.
PIATA „S-A SCOS” CU SARBATORILE IN 2009
Pana la inceputul lunii decembrie, piata vinului din Romania a inregistrat un regres destul de mare. Pentru multi actori de pe piata vinului, efectele intense ale recesiunii au inceput sa fie resimtite inca din luna august. Unii dintre producatorii mari au inregistrat pierderi de sute de mii de euro, iar mai multi producatori mici abia daca au reusit sa-si aduca vinurile in key-acount. Salvarea a venit odata cu Sarbatorile de iarna, cand consumul de vin a crescut, in acelasi ritm alert cu al oricarui produs cu mare cautare in aceasta perioada. „Semnale puternice ale crizei au fost resimtite inca din toamna, dar sezonul rece „s-a scos” doar cu Sarbatorile. Cu toate acestea, 2010, chiar daca nu va fi an de cres- tere, nu cred ca va fi unul prost. Nu in segmentul premium”, preconizeaza Catalin Paduraru, subliniind ca segmentele cele mai afectate vor fi cele mediu si low-end.
CONSUM DE RECESIUNE
In afara de efectele resimtite de producatori, criza si-a pus amprenta si asupra obiceiurilor de consum ale ro- manilor. Astfel, clientii de pe segmentele low-end si high-end au inceput sa cheltuiasca mai putin pentru a achizitiona vinuri din magazine, din diferite motive. Razvan Avram explica: „Consumatorii cu bugete mici au renuntat in buna masura la vin trecand pe alte bauturi considerate «mai ieftine», iar cei cu bugete mari (de fapt in marea majoritate clienti «corporate») pur si simplu nu au mai avut bugetele din 2008, dar nici dorinta reala de a consuma vin. Ambele categorii au considerat vinul un «lux dispensabil»”.
Deloc paradoxal, segmentul care a crescut a fost cel de mijloc, clientii cu bugete medii, adica acei oameni care sunt dispusi sa plateasca intre 30 si 50 de lei pe sticla de vin. Cresterea este justificata prin faptul ca acestia au renuntat sa mai mearga la restaurant si s-au reorientat spre magazinele de vinuri (specializate sau retail). „Acest tip de client reprezinta de fapt «nucleul dur» de consumatori pe care criza nu i-a impiedicat sa-si satisfaca «placerile hedoniste»”, afirma Razvan Avram. Somelierul Sergiu Nedelea explica evolutia obiceiurilor de consum pe timp de criza din restaurante: „Cred ca aceasta piata se va diviza (ca si societatea) in vinuri foarte ieftine, proletare si vinuri foarte scumpe. Dispare cumva acea clasa de mijloc a calitatii, care incepuse sa creasca, clasa care nu avea alta grija decat sa fie corecta si sa se bata cu importurile similare”.
Concluzia pe care o trage Sergiu Nedelea nu este una foarte optimista, el prevazand crestere a consumului de bere, precum si a vinurilor de calitate mai slaba, populare, in detrimentul vinurilor de calitate, dar mai scumpe. „Exista pericolul ca toata constructia ultimilor ani de a departaja piata de retail de HoReCa sa fie demolata de necesitatile supravietuirii ca afacere. Sa nu uitam ca unul din indiciile saraciei este consumul marit de paine, alimente ieftine si de ce nu vin mult, prost si ieftin”, afirma acesta.
PRODUCATORII, CEI MAI AFECTATI
Se pare ca cei mai afectati de acest fenomen de recesiune sunt producatorii de vinuri. „Acestia au de suferit foarte mult. Din pacate pentru cei mai multi, se deconteaza si greselile de strategie din trecut”, spune Catalin Paduraru, dar in acelasi timp nu crede ca se vor inchide cramele din cauza lipsei lichiditatilor. O alta categorie afectata de criza este reprezentata de importatori, acestia fiind obligati sa se orienteze spre vinuri mai ieftine si nu nu de cea mai buna calitate. Singurii care nu vor avea de suferit foarte tare de pe urma crizei, potrivit lui Catalin Paduraru, vor fi retailerii, deoarece „acestia vor reprezenta, in viitorul apropiat, «placa turnanta» pentru vinurile de import si va veni un moment in care producatorii romani isi vor fi dat seama ca incurajeaza un canal care le va intoarce armele”.
Aceasta criza este vazuta insa de multi speciali sti ca un fenomen benefic, cu ajutorul ei realizandu- se o reimprospatare a mediului de afaceri in general, si a industriei vinului in particular. Aceasta curatare se va realiza prin intermediul presiunii pe care o resimt producatorii in crearea unei oferte atragatoare pentru consumatori. „Cred ca e o perioada in care producatorii se vor distanta de cei cativa «guru de marketing», care nu lipsesc nici in domeniul vinului, si vor incepe sa faca din nou marketing «ca la carte». Cred, in consecinta, ca vor rezista acei producatori care vor face vinurile pe care le doresc clientii si nu consultantii lor”, spune Razvan Avram.
SOLUTII PENTRU VREMURI GRELE
Solutiile pentru mentinerea pe linia de plutire pe timp de criza nu sunt foarte multe, iar efectele acestora nu pot reprezenta un garant al succesului in procent de 100%. Toti interlocutorii nostri au fost de acord ca cel mai important raspuns la efectele crizei este corelarea pret-calitate a vinurilor, evaluarea corecta a acestora. „Atu-ul producatorilor ar putea fi vanzarea la un pret corect, deoarece multe vinuri romanesti sunt inca supraevaluate, iar al vanzatorilor de vin, intelegerea ideii ca tipologia clientului de vin s-a schimbat, atat datorita crizei dar si datorita educarii/ informarii sale”, spune Razvan Avram.
O alta solutie, la fel de importanta, ar putea fi comunicarea corecta, solida, la foc continuu, fara sa se apeleze la clisee. „Probabil ca in aceasta perioada se va reinventa si comunicarea produsului. Cand facem vinul suntem capitalisti, cand ne ducem cu el la piata constatam ca am ramas la mentalitatea de IAS”, afirma S e r g i u Nedelea. R e s – pondentii Vinul.Ro au vorbit si despre sfarsitul perioadei de criza, fara a oferi precizari in legatura cu durata acesteia.
Catalin Paduraru considera ca dupa criza piata vinului va fi mai bine segmentata, consolidata, realista, iar eforturile de comunicare „ar putea crea o clasa de iubitori de vinuri care, odata iesiti din presiunile crizei, sa aduca consumul la un nivel mult mai ridicat chiar decat in 2008″. „Habar n-am cum va arata piata de vin la sfarsitul perioadei de criza, dar pot spune un singur lucru: criza este un lucru benefic pentru industria de vin deoarece aduce producatorii cu picioarele pe pamant, iar pe cei care vor ramane cu capul in nori, direct in faliment”, conchide Razvan Avram.
IMPOZITAREA RESTAURANTELOR NU INFLUENTEAZA PIATA VINULUI
Noul impozit forfetar aplicat restaurantelor si sectorului turistic nu va influenta evolutia pietei vinurilor intr-o foarte mare masura, ci isi va pune amprenta doar asupra obiceiurilor de consum ale clientilor. „Masurile secventiale sunt sortite esecului pentru economia mare. Carpim aici, se rupe dincolo. Cei care se sustrag fiscalizarii activitatii se vor imbogati, ceilalti vor suferi, economia nu se va imbunatati, consumatorii nu vor fi mai castigati”, afirma Catalin Paduraru.
Somelierul Sergiu Nedelea spune ca acest impozit nu este altceva decat o alta taxa fara perspectiva, cu „tare comuniste”. „Aproape la orice schimbare de guvern, exista un domn destept care constata ca in economia tarii nu functioneaza datorita evaziunii fiscale a restaurantelor. Vestitul Remes a introdus prin ’99 taxa pe scaune. (…) Fosta alianta PSD-PD-L impunea la inceput de mandat impozitarea ciubucului la ospatari. Acum ne reinventam si omoram saorma din coltul strazii. In opinia mea nu sunt decat niste tare comuniste, precum cele cu care erau ridicati mandatarii de politia economica inainte de ’89. Pana la urma aveti dreptate tovarasi, ce atatea restaurante si cafenele!”