Sunt multe voci care sustin ca pastele au fost aduse in Italia de catre Marco Polo.
La fel de multe voci sustin ca atat romanii cat si grecii cunosteau pastele si apreciau in mod deosebit “lagana” care, la forma, semana oarecum cu lasagna insa se cocea pe pietre incinse, fiind, probabil, mai aproape de pizza asa cum o cunoastem astazi. Indiferent cine si cand le-a inventat, ce ne-am face fara ele?
Exista o sumedenie de retete pentru lasagna, cu rosii, cu spanac, cu ciuperci si cate si mai cate, una mai gustoasa decat alta! Si unde mai pui ca sa faci o lasagna nu este deloc complicat… e nevoie doar de rabdare.
Lasagna
(pentru 4 portii)
500 g carne de vitel data prin masina de tocat
cateva foi de lasagna (in jur de 15)
3 linguri extravergine
2 maini de parmezan ras
1 dovlecel (optional) taiat rondele si prajit
1 cutie rosii in bullion
2 linguri pasta de tomate (prefarabil italiana)
1 ceapa mijlocie, tocata marunt
1 ramura de rozmarin,
1 foaie de dafin
o priza de oregano (pe care il frecam intai in palma)
sare, piper proaspat macinat
1 catel de usturoi, necuratat
1 pahar de vin alb, sec
Pentru sosul béchamel:
500 ml lapte
3 linguri faina
nucsoara, un varf de cutit
o mana de parmezan ras
sare, piper alb
2 linguri extravergine
Intr-o tigaie incapatoare, incingem uleiul de masline impreuna cu catelul de usturoi si prajim rondelele de dovlecel pe care le scurgem apoi de ulei pe un servetel de hartie. In acelasi ulei calim ceapa pana devine sticloasa. Adaugam carnea si o gatim pana se deschide la culoare si sucul lasat s-a evaporat. Turnam acum vinul si gatim in continuare (la foc redus) pana cand este complet absorbit.
Adaugam rosiile impreuna cu sucul din conserva (pastram 2-3 linguri de suc pentru mai tarziu) pasta de tomate, rozmarinul si foaia de dafin, acoperim, si lasam circa 20 de minute la foc mic (dupa 10 minute scoatem rozmarinul si dafinul). Cand carnea este moale, condimentam cu sare, piper si putin oregano. Eu il frec intai in palma, asa se revigoreaza si se amplifica aroma. Este important ca sosul sa fie mai gros, ca sa nu lase apa.
Pentru sosul béchamel incingem, intr-o oala mai micuta, uleiul de masline in care topim faina. Turnam peste laptele fierbinte si amestecam bine-bine, ca sa nu se formeze gogoloase de faina (daca ne alegem cu ele, nici o problema, cand sosul e gata il trecem prin strecurator). Lasam sosul sa se raceasca.
Intr-o oala punem la fiert cam 1 l de apa si, cand da in clocot, oparim in ea foile de lasagna, pana se inmoaie si le punem apoi la scurs pe un servetel din panza.
In tava de forma patrata turnam un polonic de béchamel, pe care-l intindem uniform. Aranjam apoi, pe marginea tavii, primele foi de lasagna, care trebuie sa atarne peste margine astfel incat sa le putem apoi petrece peste ultimul strat (se poate vedea in poze). Acoperim si fundul tavii cu 2-3 foi si apoi punem un strat de sos de carne, peste care presaram parmesan si acoperim cu béchamel. Punem apoi urmatorul strat de lasagna, sos de carne, parmezan si béchamel. Formam astfel 3 straturi si peste ele petrecem foile de lasagna care atarna in afara.
Cand facem al 2-lea strat, peste sosul de carne aranjam si rondelele de dovlecel, pe care le-am prajit in ulei de masline. Ultimul strat trebuie sa fie de béchamel, parmesan si cele 3 linguri de suc pastrate la inceput, peste care presaram oregano si piper negru, proaspat macinat.
Am desfacut o sticla de Merlot Prahova Valley, Special Reserve… si dupa 2 pahare m-a luat o durere de cap infernala, care mi-a trecut de abia spre dimineata, dupa 2 aspirine si dupa ce Forest Whitaker a luat Oscar-ul.
