Mi-a venit pe limba numele de “pitoance” asa cum se cheama porcini in Banat… dar suna cam aiurea, si m-am hotarat pentru porcini. Am mai scris despre ele acum catava vreme.
Si pentru ca suntem in plin sezon, si pentru ca am copii, nepoti… stra… nu, inca nu… sotie care mi-au facut program de gatit pentru azi la pranz, n-am avut incotro si m-am pus pe treaba. Si chiar imi place asa o treaba, recunosc…

Sosul de gorgonzola este, poate, unul dintre cele mai renumite sosuri italienesti si poate fi facut in mai multe feluri.
Puteti folosi o gorgonzola mai delicata (dolce) daca doriti un sos mai putin picant, cu o aroma mai rafinata sau un sos cu o aroma mai intensa, folosind gorgonzola maturata (picante).
Am mai postat o reteta de gnocchi cu gorgonzola, insa am folosit gnocchi uscati si nu este acelasi lucru.
Reteta originala se face cu gnocchi proaspeti, din cartofi.

Pentru sos folosim panna, un firicel de ulei de masline si gorgonzola, pe care o topim in panna. Deasupra, presaram parmezan ras.
Separat, pregatim ciupercile, taiate mai mare si pe lungime, ca sa ghicim forma frumoasa de porcini.
Le prajim usor in ulei de masline extravergine, impreuna cu doi catei de usturoi, putin piper si patrunjel tocat, si o jumatate de pahar de vin alb, sec.
Neaparat alegem gnocchi proaspeti, din cartofi, se gasesc tot felul pe la magazine.
Cantitatile sunt (pentru patru persoane)
un pachet de gnocchi
300 ml panna
un pahar de lapte
150 g gorgonzola
100 g parmezan
ulei de masline extravergine
2 catei de usturoi
3-4 porcini (boletusi) frumosi, tari si cu stratul fructifer alb, ferm
piper alb
putina sare de mare
½ pahar de vin alb, sec
o legatura de patrunjel
Pentru sos incalzim pana si uleiul intr-o tigaie, iar cand incepe sa faca bolboci, sfaramam gorgonzola si o punem in tigaie, amestecand usor pana se topeste complet. Adaugam laptele, parmezanul, ceva sare si piperul alb si lasam sa clocoteasca usor, usor, la foc mic.

Ciupercile le prajim in alta tigaie, cu extravergine, usturoi (maruntit) si putin piper, iar cand capata o culoare aurie, apetisanta, turnam vinul si lasam sa scada. Presaram apoi patrunjelul tocat, mai amestecam de 2-3 ori si le rasturnam peste sos. Lasam pret de 2-3 minute, pentru ca aromele sa inteleaga intre ele, si mai saram, dar numai daca daca e nevoie.
Incorporam gnocchi fierti (timpul de fierbere pentru cei proaspeti este de maximum 2-3 minute – sunt fierti cand se lasa pe fundul oalei).
Cand servim, mai radem putin parmezan si piperam, iar pentru decor presaram patrunjel tocat.

Sa fiu sincer, nu ma asteptam ca un vin frantuzesc sa se potriveasca atat de bine, insa, la urma urmei, gorgonzola merge bine cu vinul rosu, in general (dar cu sangiovese in special).
Am avut un Cabernet Sauvignon-Grenache din Languedoc, cu mult fruct si suficient de puternic ca sa nu se lase intimidat de gorgonzola… din nou, un vin recent aparut pe rafturi si cu un raport pret / calitate excelent


3 comentarii


Abonare newsletter






TOP VINURI ALBE ROMANESTI


Arata delicios.
Acum am revazut postarea asta si – ca sa vezi ca marile spirite se intalnesc (he-he!) – mi-am dat seama ca si eu am fost impresionat de vinurile astea, Chamarre. Am scris chiar si un material, in urma unei intalniri pe care am avut-o cu reprezentantul lor pentru Europa Continentala, Gert-Jan van Arkel. Il gasesti la http://www.vinul.ro/editorial.html (Raspunsul Frantei la vinurile din Lumea Noua)
Hehehehe, zic si eu ca nepotzelul meu Lucas: l-am vazut-o, cuucaariguu !! Am vazut postarea cu Chamarre, mi-a placut si mie vinul, a fost o surpriza foarte placuta