Un aperitiv cu care am crescut, asa ca imi permit sa-l numesc “tipic pentru Banatul Montan”. Aceste pogacele se fac imediat dupa taiatul porcului, cu jumere proaspete si crocante.
Ele sunt originare, de fapt, din Tirolul Austriac – asa imi spunea bunicul, ai carui parinti erau de prin locurile alea.
Se pot manca si in Ungaria, noi chiar cumparam jumerele de acolo, si inca de doua
feluri: de porc si de gasca. Dar nu e musai sa folosim si jumere de gasca … la mine e doar un fix de snob

Oricum sunt gustoase si imbietoare, mai ales calde, poraspat scoase din cuptor, impreuna cu pahar de bere neagra, rece !
Reteta:
Pentru aluat:
700 g faina
1 lingura drojdie granule
1 lingurita rasa de zahar (se amesteca cu drojdia)
1 cana mare cu lapte cald
100 ml ulei
1 lingurita sare
un galbenus de ou
In plus:
500 g jumere
1 lingura rasa de sare grunjoasa de mare
1 lingurita boabe de piper (sau mai mult !!)
½ lingurita de chimion macinat
La final:
albusul, usor batut
sare grunjoasa de mare,
piper din rasnita
graunte de chimion
o pensula
Se face aluatul si se lasa minimum 30 minute sa creasca, intr-un vas acoperit, langa o sursa de caldura.
Jumerele se dau prin masina de macinat carne iar piperul si sarea se trec impreuna printr-o rasnita. Sarea va fi astfel mult mai aromata. Pogacelele trebuie sa fie bine, bine piparate !

Daca aveti piper rosu, striviti o lingurita de boabe si amestecati-le cu jumerele. Aroama va fi nemaipomenita si, in plus se va simti dulceata tipica a piperului rosu.
Se amesteca toate ingredientele si se lasa cel putin 20 minute pentru ca aromele sa se dezvolte.
Cand aluatul a crescut, se intinde pe suprafata de lucru pana cand are o grosime de maximum 1 cm si seunge cu 1/3 din amestecul de jumere. Se impacheteaza , se intinde din nou si se unge cu alta 1/3 din jumere. Se repeta procedura inca o data si, la final, se intinde din nou aluatul pana la o grosime de 1 cm.
Se decupeaza cu un paharel rondele (de 4-5 cm diametru) se aseaza pe o tava si se lasa cateva minute sa creasaca. Se ung apoi cu galbenusul usor batut (cu ajuorul pensulei
) si se presara cateva graunte de sare de mare grunjoasa, de chimion si piper proaspat macinat.
Se dau la cuptor pana cand se rumenesc.
Sa nu va speriati, daca aluatul este bine facut, pogacele vor creste maaari si gustoase.
Credeti-ma, merita efortul sa le faceti, sunt delicioase, mai ales calde, insotite de o bere rece si neagra ! http://www.shiraz-und-co.de/Koru__Pinot_Noir_2005.html


4 comentarii


Abonare newsletter






TOP VINURI ALBE ROMANESTI


Buna ziua,
M-am bucurat tare mult cand am gasit reteta de pogacele. Am crescut in Banat, cu bunica mea, si aceste delicatese mi-au ramas in amintire ca un deliciu al copilariei.
Dupa ce bunica mea s-a dus intr-o lume mai frumoasa, nemaigasind carnetelul in care isi nota retetele, am tot cautat o reteta de pogacele care sa fie asa ca cele pe care le stiam eu.
Cea trimisa de Dvs. cred ca e cea potrivita. M-ar bucura tare mult sa fie asa. Am o singura nelamurire: va rog sa-mi spuneti cum se face, exact, impaturirea aluatului.
Cu multumiri si ganduri de bine,
Mirela Iacob
Mirela,
Aluatul se intinde cu facaletul (pentru banateanca din tine: Nudelwalger
) pe suprafata de lucru, se lasa sa creasa pana ajunge la o grosime de circa 1 cm, se unge cu o parte din jumerele date prin tocator, se pliaza o jumatate peste cealalta, se intinde din nou cu facaletul. Operatia se repeta de 3x.
Lore,
Eu am numit bogacelele ca fiind tipice pentru Banatul Montan numai din patriotism culinar local….dar am revenit apoi cu o precizare. Reteta face parte din insemnarile stra-strabunicii mele, originare din Bad Ischl (Austria). Banuiesc ca bogacelele au fost introduse in Banat si Ardeal pe timpul dominatiei Austro-Ungare. Bogacele foarte bune se fac si la sarbi, in Banatul Sarbesc, acolo li se spune “pogace”.
Cat despre jumere (noi le zicem “crame”) zic eu, cele mai bune se gasesc in Ungaria, si anume din grasime de gasca … delicioase cu un graunte de sare grunjoasa de mare si un firicel de ceapa verde, ioi…ioi…ioi…
Esti foarte norocos ca te afli in posesia insemnarilor stra-strabunicii tale! Trebuie sa-ti fie foarte pretioase.
). Frumoase vremurile acelea! Toti copiii erau rasfatati cu bunatati care mai de care (ioi ioi din nou), iar acum am ajuns sa rasfatam noi.
Iar cu jumarile esti in asentimentul meu. Am crescut la 6 km de Ungaria, practic cand eram mica ne strangeam hoarde si mergeam cu bicicletele pana “in vecini”