Cum miroase spanacul pe-nserat? Betia de cuvinte (partea a II-a)

FOTO/Vinul.ro - vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...

Articol de Loreta Budin, Master International Vintage // 

What's That in My Glass?E uimitor ce betie de cuvinte revarsa producatorii romani de vin, pe website-urile lor – atunci cand nu isi bombardeaza potentialii musterii cu un noian de agramatisme. In partea I a acestui material, prezentam companii care isi descriu licorile folosind asocieri cel putin bizare, de genul „spanac mirosit pe-nserat“. Episodul de fata e dedicat „simtirismelor“ de factura istorica, si nu numai.

Modernitatea de rit francez

Hai sa ne deplasam spre sud-estul tarii si sa aflam care e istoricul domeniului si in ce consta filozofia producatorului X: „Istoria locului si istoria vinului si a viteide- vie din aceasta regiune nu pot fi considerate ca fiind doua aspecte diferite.“ Bun, deci suntem intampinati cu o negatie inca din prima fraza. Sa continuam lectura: „Izvoarele arheologice ne-au aratat (sic!) faptul ca, inca de acum cel putin 3000 de ani, regiunea cunoscuta astazi ca fiind Xxx a fost sinonima cu viticultura si, implicit, cu vinificatia. De-a lungul timpului, sub diferite forme, la Xxx s-a facut vin.“ Interesant de aflat, mai concret, ce neam facea vin in zona, cu mai bine de un mileniu inainte de Hristos, si mai ales sub ce „diferite forme“. Or fi produs de pe-atunci spumante? Inca o gura de istorie: „De la legiunea si ulterior administratia romana, ce a incurajat si modernizat viticultura si vinificatia, trecand prin Evul Mediu, prin schimbarile modernitatii de rit francez, prin sistematizarea comunista si, in cele din urma, pana la momentul prezent, cand, la domeniile X, toate cele enumerate mai sus sunt preluate, invatate si incorporate in marea zestre culturala a acestui loc.“ Adicatelea, cum? Si, ma rog, care e subiectul si care e predicatul din fraza de mai sus? Dar, stai, ca vine si explicatia: „Marea provocare intalnita la domeniile X este de a oferi un pahar cu vin din care sa se poata simti toate acestea.“ Ah, da, am priceput. Alo, baiatu’, vreau si eu un pahar din ala, de sa simt in el oleaca de legiune, de sistematizare comunista, si ia, acolo, niste nuante de rit francez.

Vin cu o „grava incarcatura istorica“

Tot producatorul X isi descrie apoi vinurile. Iata cum:

– „Culoarea clara, galben-canar, reflexele sale verzui si buchetul usor floral anunta o delicatete poate neasteptata intr-o asemenea conjunctura. Mirosul florilor de vita-de-vie si al iasomiei intaresc aceasta aparitie surprinzatoare.“ (Care conjunctura? Si ce aparitie, Doamne iarta-ma?)

– „Asupra acestui vin planeaza o grava incarcatura istorica, dar nu oricum, nu ca o povara, ci incifrata in nuante de pruna, fructe negre de padure, ciocolata si caramel“. (Grava incarcatura istorica, povara … saracu’ vin!)

– „Acesta este un soi autohton ce are ca scop particularizarea gamei la nivel conceptual.“ (Ah.)

– „Xx Pinot Noir este ultimul neologism din aceasta gama […].“ (Asteptam cu interes si ultimul silogism.)

Competitiile competitive si coacazele negre care-s rosii

Pe cateva site-uri, prezentarea vinurilor pare a fi realizata de persoane a caror limba materna nu e romana. Daca asa stau lucrurile in fapt, eforturile sunt laudabile, insa asta nu-l incalzeste cu nimic pe consumator. Exemple:

– „Primele informatii generale despre cultura vitei de vie in zona Yy apartine perioadei ocupatiei romane […].“ (Deci, informatiile „apartine“, fiindca „e“ sub cincizeci).

– „Cramele Y foloseste tehnologie de ultima generatie.“ (Cramele „foloseste“, nicio masa fara peste).

– „La Mundus Vini […] a castigat o medalie de argint (amandoua competitiile au fost competitive cu 5000-8000 de vinuri in concurs).“ (Asta, cu competitiile competitive, nu mi-o pot nici macar imagina.)

– despre o gama de vinuri: „Este un tribut adus populatiei de etnie germana.“ („tribut“ e, evident, un anglicism, cuvantul inseamna cu totul altceva in limba romana, vezi DEX: tribut = obligatie in bani impusa unui popor invins de catre cuceritor; bir.)

– o alta prezentare, de la producatorul Z: „Cuvée Zz are un buchet puternic de fructe rosii proaspete precum coacazele negre si un gust rotund lemnos.“ (Suna ca intr-un banc: bradul asta e pin. Si-apoi, gust lemnos?)

– „Acest cuvée este un cupaj unic […].“ (Asta imi aduce aminte de un amic de etnie maghiara care cerea „o catea de usturoi“).

Cand licoarea se ridica mai presus de sine

Pomeneam si in episodul anterior despre betia de cuvinte hiper-intelectualizata. Iata un exemplu de la un producator de marca: „O istorie neintrerupta si incontestabila fundamenteaza consangvinitatea artei si a vinului, vadind o legatura profunda, inextricabila, la toate nivelurile, de la cele mai profunde si mai subtile emotii, pana la lucrurile ce pot fi cunoscute prin simturi.“

E clar pana aici? „Aceste randuri nu sunt insa dedicate nici excursului istoric, nici rememorarii simbolisticii antropologice. Dorim doar sa spunem lumii povestea despre o intalnire miraculoasa dintre oameni, un pamant cum nu mai exista nicaieri […].“ Reiese totusi ca oamenii astia vor sa spuna o poveste. Sa vedem: „Exista un prag, dincolo de care orice este produs de mana omului iese din categoria functionalului si intra in categoria artei […] Ceea ce urma sa fie ceas, casa, fotoliu sau licoare de consum se ridica mai presus de sine si, fara a se exclude ca obiect, isi aroga un statut simbolic. Devine obiect cultural, imposibil de replicat […]“. Adicatelea, noi ce bem pana la urma?

De la dacii liberi si dacoromani la romanii vechi

Ar fi timpul sa inchei pentru ca, din nefericire, exemplele de prezentare defectuoasa a vinurilor autohtone abunda. Insa nu pot pune punct inainte de a va mai oferi o mostra de istorie alambicata: „Ww este una din vetrele reprezentative de viata multimilenara din paleoliticul mijlociu si neoliticul timpuriu pretracic, de-a lungul epocii bronzului tracic si a civilizatiei fierului la geto-daci, pana in epoca formarii poporului roman: de la dacii liberi si dacoromani, la romanii vechi.“ Uf!!!

Acum chiar inchei, cu un citat din acelasi producator, despre „ce este vinul“: „Vinul este prietenie, vinul este pasiune, vinul este dragoste… spun multi dintre ei!“ . Ah, de-am putea sa aflam cine sunt „ei“, si sa-i convingem sa mai faca niste cursuri la seral…

 

Cum ti se pare?

Dacă v-a plăcut acest articol, dacă vă plac evenimentele cu oameni frumoși sau dacă sunteți interesați de cultura wine & lifestyle, vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...