De ce industria vinului din România (se) concurează de una singură și iese pe locul doi?

FORUM Vinulro 2

FOTO/Vinul.ro - vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...

Un editorial inspirat de cifrele și faptele prezentate mai jos puteți găsi aici.

Forumul Vinul.Ro, care se va derula în 15-16 aprilie, pe parcursul Good Wine, va avea ca temă principală căile de accelerare a vânzărilor. Asta în condițiile în care reprezentanții industriei cad de acord că vinurile produse la noi în țară sunt din ce în ce mai bune, ca rezultat al investițiilor, dar că vânzările nu țin neapărat pasul cu această creștere calitativă. Pe lângă strategii de branding, poziționare, distribuție și vânzări, utilizarea medaliilor obținute la concursuri și beneficiile comunicării de PR și marketing, revista noastră mai avansează încă un subiect pe agenda profesioniștilor prezenți la Forum: concurența dintre vinul produs “industrial”, organizat, și cel numit “de autoconsum”.

Un articol cu concluzii parțiale – dar îngrijorătoare – despre calitatea vinurilor de țară puteți găsi aici. Tot pe site-ul nostru, câteva sfaturi pentru iubitorii vinului de țară de la un expert în vinuri – enologul Liviu Grigorică – găsiți aici.

3,75 milioane hectolitri de vin s-au produs în România în 2014 (ultimul an pentru care sunt publicate statisticile pe site-ul MADR). Dintre acestea, 1,45 milioane de hectolitri au fost vinuri din vițe hibride, în timp ce 2,3 milioane hectolitri din vii nobile. Aproape 180.000 de hectare plantate cu viță de vie pentru vin erau înregistrate la finalul aceluiași an la noi în țară, dintre care aproximativ 40.000 de hectare au fost supuse reconversiei / restructurării în perioada 2007-2014. În continuare, dacă vorbim de vinuri nobile, din totalul de 2,3 milioane hectolitri de vinuri nobile, producția de vin alb a fost predominantă – cu 1,6 milioane hectolitri (2014) – în timp ce vinurile roșii și rose nu au înregistrat nici jumătate din această cantitate (648 mii hectolitri de roșu, 30 mii hectolitri de rose). Regiunea Dealurile Moldovei, cu 847 mii hectolitri, a produs singură o cantitate mai mare decât Podișul Transilvaniei (204 mii hl), Dealurile Munteniei și Olteniei (434 mii hl), Dealurile Banatului (130 mii hl) și Dealurile Crișanei și Maramureșului (117 mii hl) și Terasele Dunării (5 mil hl) luate la un loc.

Ar putea părea că subiectul propus de noi este tendențios, că lovește nemeritat în micii producători, servind astfel intereselor corporatiste sau vreunei misterioase cabale internaționale.

Dar, înainte de orice, să ne aducem aminte de primăvara trecută. În 2015, editorii Vinul.Ro au achiziționat – aleatoriu – mai multe probe din așa-numitele vinuri de autoconsum vândute de producătorii agricoli la marginea drumului și le-au dus unui laborator de analize, unde s-a constatat că aproape toate aveau fie defecte tehnologice, fie niveluri de alcool mult mai scăzute decât afirmau vânzătorii, fie diverse alte probleme de natură să inducă în eroare consumatorul neavizat. Constituiau cel puțin un pericol la adresa buzunarului, dacă nu și la adresa sănătății consumatorilor, care – culmea! – trăiesc cu falsa impresie că “vinul de țară” este mai curat, mai bun și mai sănătos decât cel produs industrial și supus unor verificări sanitare mult mai amănunțite.

În al doilea rând, trebuie să ne uităm pe niște date (așa, aproximative, cum sunt): potrivit legislației actuale, orice mic producător agricol poate produce și comercializa până la 10 vagoane de vin anual (la o valoare de piață de aproximativ 1 euro / litru de la furnizor la consumator, vorbim 100.000 euro anual), fără să fie nevoit să aibă un antrepozit fiscal supus autorizării.

În 2014, din vii hibride s-au produs 14.500 de vagoane de vin (145 milioane euro la valoarea de piață de mai sus). În 2009, an cu o producție internă totală estimată în jurul a 5 milioane de hectolitri, Patronatul Național al Viei și Vinului (PNVV) susținea că abia 1,2 – 1,5 milioane de hectolitri provin din industria organizată, în timp ce restul era “autoconsum”, adică producție gospodărească, băută – teoretic – de familiile podgorenilor și apropiații lor. În realitate, judecând după ce se vede la marginea drumurilor din marile zone viticole, acest vin era vândut – generând venituri nefiscalizate pentru producător, concurență neloială pentru industrie și riscuri pentru consumator.

Chiar dacă admitem că cifrele PNVV sunt eronate, și că de fapt autoconsumul este doar jumătate din totalul producției (respectând într-un fel și distribuția sat/oraș a populației), cifrele tot arată o situație care ar trebui să fie greu de digerat de către producători: toate cramele din sistemul producției “organizate” și facturate concurează între ele, ca și cu importatorii, pe cel mult jumătate din piață. Se poate ridica, legitim, întrebarea dacă nu cumva, înainte de a gândi strategii competitive în raport cu ceilalți producători din sistemul organizat, cramele industriale ar trebui să se unească pentru a micșora piața numită “de autoconsum”. Potrivit directorului executiv al PNVV, Ovidiu Gheorghe, Patronatul insistă de mai mulți ani pe lângă autoritățile statului pentru limitarea acestei cantități la 20 hectolitri (2.000 litri) de familie (echivalentul a 5,48 litri / familie / zi). Fără succes.

În momentul de față, masa mare a consumatorilor de vin se împarte între cei care acceptă și apreciază vinul îmbuteliat și cei care văd mai degrabă valoarea vinului “de țară” – fără să aibă, însă, niște criterii obiective. Poate că industria ar trebui să reia în mod periodic experimentul făcut de Vinul.Ro anul trecut și să ducă vinurile “de țară” mai des la analize și să comunice rezultatele, pentru a face astfel loc în spațiul public unui mesaj de încredere în vinurile din sistemul organizat, și totodată pentru a genera, în timp, o schimbare de mentalitate a consumatorilor. Unul dintre cele mai importante “bazine” de consumatori este la îndemână, nu trebuie “furat” de la alte băuturi. Poate, dacă ar fi abordat corespunzător acest tip de consumatori, rezultatele ar fi interesante.

Dacă articolul de mai sus v-a stârnit interesul, puteți găsi aici un editorial pe  aceeași temă.
Un alt subiect propus participanților la Forumul Vinul.Ro este șprițul“, căci vinul este consumat în această formă de o parte importantă a populație. Mulți adoră șprițul, unii îl hulesc, ca pe un obicei de consum care batjocorește valoarea muncii podgorenilor.
Dar oare în această problemă nu există și o oportunitate?

Ilustrație de la LeadershipByVirtue.blogspot.ro

Cum ti se pare?

Dacă v-a plăcut acest articol, dacă vă plac evenimentele cu oameni frumoși sau dacă sunteți interesați de cultura wine & lifestyle, vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...