Despre fumatul în locurile publice. Cât de publice? O părere personală

FOTO/Vinul.ro - vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...

Nu știu dacă neapărat în calitate de fumător, dar observ că într-o societate care are evidentă nevoie de unire, legea privind fumatul în locurile publice desparte lumea în două, destul de decisiv. Rezultatul dezbaterii (sau mai degrabă al legii, având în vedere că aceasta pare să fie deja „fapt împlinit”) va aduce, cel mai probabil, satisfacție nefumătorilor: lumea va fi un loc mai bun din punctul lor de vedere. Fumătorii vor trebui să învețe să respecte noua regulă. Dar ce câștigă și ce pierde fiecare „parte”?

Fumătorii câștigă prin aceea că vor fi nevoiți să reducă numărul țigărilor în public, ceea ce se pare că îi va ajuta să lupte cu viciul lor și să economisească bani. Sigur, nu e limpede dacă ei doreau neapărat asta, dar să lăsăm deocamdată detaliile nesemnificative. Nefumătorii câștigă aer curat, nu mai au nevoie să-și spele hainele sau părul (nu vreau să arunc în derizoriu argumentele lor, dar statistic astea am observat că sunt cele mai invocate) după ce s-au întors de la club sau restaurant, copiii lor nu vor vedea fumători… Sau hei!, îi vor vedea, dar în stradă, posibil peste tot. Ceea ce mă duce cu gândul – speriat! – că următoarea lege s-ar putea să prevadă, așa cum e și firesc, că strada e un loc public (dooh!) și că fumătorii nu mai au voie nici acolo. Dar stai!, biroul era deja loc public, restaurantul, cafeneaua și clubul tocmai ce devin la fel (în sensul legii antifumat), strada e evident un loc public, la fel și parcul și orice spațiu deschis omenirii. Iar dacă fereastra bucătăriei tale de acasă dă cumva spre curtea vecinului, oare nu-l deranjezi foarte tare? Sau fumătorii vor trebui să poarte asupra lor vreun filtru special de purificare? Am impresia că – după mijloacele de transport în comun, săli de reprezentații, saloane de restaurant, cafenea sau club, străzile, parcurile și în general orice spațiu în care fumătorul nu este singur – orice loc va deveni unul unde nu se poate fuma. Și chiar când fumătorul e singur, oare nu cumva îl poate zări cineva care să fie deranjat sau căruia să-i ofere astfel un exemplu prost?

În acest caz, mai vorbim oare despre dreptate? E dreptate să-i faci omului bine cu forța? Unii vor spune că da, dar probabil că nimeni nu le-a trecut bunica strada cu forța.

Comentam în urmă cu câteva săptămâni la postarea cuiva de pe Facebook că sunt lucruri infinit mai dăunătoare omenirii (sau mai poluante, dacă tot a apărut și argumentul ăsta) decât fumatul. Și totuși nu s-a gândit nimeni să le interzică: prostia e unul dintre ele, fanatismul e altul. Sigur, și șoferii beți la volan, care schilodesc sau chiar omoară alți semeni. Și totuși nu s-a interzis nici circulația automobilelor, nici prostia, nici fanatismul.

Oare chiar nu se putea, pur și simplu, aplica corect legea care prevede existența spațiilor delimitate și aerisite corespunzător pentru fumători și nefumători?

* Imaginea a fost publicată de dailymail.co.uk.

Cum ti se pare?

Dacă v-a plăcut acest articol, dacă vă plac evenimentele cu oameni frumoși sau dacă sunteți interesați de cultura wine & lifestyle, vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...