Loading ...
Newsletter
Opiniile editorilor
Cezar Ion
DEX-ul dă cuvintele din titlu ca sinonime. Eu cred însă că există nuanţe care le diferenţiază, şi despre acestea aş vrea să vorbesc. Nuanţele, mai ales la vinuri, sunt decisive.
Întâlnesc adesea sintagma „renumitele vinuri din podgoria X”, sau „vinurile româneşti sunt renumite pe plan european / mondial etc”. Forme ale acestei expresii se regăsesc exagerat de des în comunicările companiilor. Eu privesc cu suspiciune orice formulare de acest tip. Dacă punem „renume” şi „reputaţie” într-un alt tip de frază, simţim cu toţii diferenţa: „Renumita actriţă Y se bucură de o reputaţie nu prea bună”. Puse aşa, cele două cuvinte deja capătă sensuri diferite: una e să fii foarte cunoscut şi alta este să te bucuri şi de credibilitate.
E mai uşor să te faci cunoscut decât să-ţi construieşti o reputaţie, care cere timp şi consecvenţă.
Si, la fel cum caracterul (ca şi virginitatea) se pierde o singură dată, reputaţia e mai fragilă şi mai importantă decât renumele. Să fiu bine înţeles: n-am nimic împotriva renumelui, dacă e însoţit şi de o bună reputaţie! Dar în lipsa acesteia, renumele se dovedeşte o simplă formă fără fond.
N-am făcut această incursiune în vocabular doar de dragul de a umple acest colţ de pagină. Ca ziarist, sunt bombardat zilnic de diverşi producători sau importatori cu formulări bombastice privind renumele produselor lor. Sunt convins că şi voi, când ajungeţi în faţa unui raft cu vinuri sau a unei liste de restaurant aveţi – conştient sau nu – nevoia de a alege, de a cerne cele văzute printr-un filtru oarecare. Simt nevoia să vă sfătuiesc, ca unul păţit: nu alegeţi neapărat renumele!
Mai bine căutaţi reputaţia.
