Busuioaca de Bohotin – falsificata salbatic

FOTO/Vinul.ro - vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...

Radu Rizea

„Povestea vinului provine, din ce imi povestea bunicul meu, de la doua proprietarese din Bohotin, care aveau doar cateva zeci de butuci si faceau cateva vase pe an. Pentru ca era putin, nu era scos decat la ocazii speciale, ceea ce il facea cu atat mai memorabil… lasa impresia de ceva nemaipomenit”. (Prof. Ioan Namolosanu)

namolosanu-segarcea

Despre Busuioaca de Bohotin circula atatea povesti incat e greu de spus ce este si ce nu este adevarat: ca are mii de ani, ca a fost vinul lui Stefan, ca nu exista decat 12 hectare de vita, ca e cel mai mare vin dintre vinurile romanesti… Pe de o parte, multa lume cunoaste doar zeama rozaliu emailata din comertul salbatic. Pe de alta, faima Busuioacei s-a raspandit cat se poate de traditional, din gura-n gura, de la zvoner la raspandac, imbogatindu-se la fiecare pas cu inca vreo virtute.

In Romania exista, cu indulgenta, circa 1.000 de hectare de Busuioaca

Profesorul Ioan Namolosanu, seful catedrei de viticultura si vinificatie din USAMV Bucuresti, explica, din punctul de vedere al unui om care „creste” butuci omologati de Busuioaca, de unde provin confuziile: „Numele consacrat de Busuioaca de Bohotin desemneaza acelasi soi cunoscut si ca Tamaioasa de Bohotin, cum este consemnat in Ampelografia Romaniei, sau Busuioaca vanata. Soiul pare ca se trage din arealul pontic insa, dupa cum spun cartile, se intalneste si in Europa, sub numele de Muscat violet de Madera. Nu trebuie vinificat sec, pentru ca isi pierde tocmai ceea ce-i caracteristic si frapant, cea mai mare parte din arome, acestea fiind sesizabile doar cand se pastreaza zahar in vinificatie.

Procesul de vinificatie in sine este ceva deosebit la acest soi, fiindca maceratia, procesul prin care viitorul vin se imbogateste in arome, substante colorante si taninuri, trebuie dirijata cu multa atentie, vinul rezultat trebuind sa capete culoarea spre porfiriu la tinerete si a foii de ceapa dupa 1 an 2 de maturare, nu trandafiriu, asa cum s-ar astepta, in general, de la un asemenea soi. In studentie, prin 1965, facand practica la Tohani, unde se pretindea ca se face Busuioaca pentru pietele din RDG, URSS, Polonia sau Rusia, Busuioaca era, de fapt, o marca, un sortiment obtinut din vinificarea a doua soiuri, Muscat Ottonel si Merlot: puneam Merlot pe bostina de Ottonel cam 12 ore sau invers, Ottonel pe bostina de Merlot, cat sa fure un pic de culoare… Tot asa se pregateau pe atunci vinuri dulci albe si rosii pentru export, botezate adesea „Feteasca alba, Feteasca neagra”. Atunci probabil s-au creat primele confuzii intre marci, sortimente si soiuri, care au degenerat imediat dupa revolutie in adevarate falsuri. In Romania exista, cu indulgenta, circa 1.000 de hectare de Busuioaca. Peste 80, spre 100, sunt la noi, la Statiunea de Cercetari din Pietroasa, unde avem si o clona omologata. Ies vinuri exceptionale de degustat, nu de baut.

Ce scot unii comercianti pe piata, ce-i drept cu etichete de-ti iau ochii, sunt vinuri care nici pe langa strugurii de Busuioaca n-au trecut macar. Insa, la pretul la care sunt, se vand foarte bine. Producatorii cumpara de la noi o mie, doua mii, cinci mii de litri, deci pot spune ca au Busuioaca”.

Cum ti se pare?

Dacă v-a plăcut acest articol, dacă vă plac evenimentele cu oameni frumoși sau dacă sunteți interesați de cultura wine & lifestyle, vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...