Cabernetul Sauvignon – suveranul gusturilor

Datorita reputatiei si caracteristicilor sale impresionante, soiul Cabernet Sauvignon a fost desemnat, de-a lungul vremii, atat in Lumea Veche (Franta, Italia, Germania, Spania) cat si in Lumea Noua (Australia, Noua Zelanda, California, Africa de Sud sau Chile), drept regele vinurilor rosii. Pentru multi consumatori, numele soiului originar din Frana (Bordeaux) reprezinta o garantie a calitatii. In Romania, acest soi a ajuns dupa invazia filoxerica, acomodandu-se bine conditiilor helio-climaterice de aici, chiar dobandind, de-a lungul timpului, dreptul la denumire de origine controlata: Valea Calugareasca, Urlati, Ceptura, Tohani, Samburesti, Vanju Mare, Orevita, Recas, Minis, Murfatlar etc.

Prin toate caracteristicile sale, vinul de Cabernet Sauvignon exprima vigoare, virilitate, forta.. Vin cu culoare intensam rosu cu nuante de violaceu cand este tanar, rosu rubiniu intens cand are peste doi ani, corpolent, extractiv, plin uneori astringent, rustic, cu caracter gusto-olfactiv ierbos, de buruiana (la modul cel mai pozitiv cu putinta).

Pielita foarte groasa a strgurilor de Cabernet Sauvignon isi pune amprenta si pe structura vinului si asupra continutul de tanini. Acest sortiment este foarte puternic aromat si cu un postgust atractiv, dar poseda si in acelasi timp o bogatie gustativa impresionanta. Cabernet Sauvignon are o aroma ce nu poate fi usor confundata. Vinurile din Lumea Veche, mai ales cele din Bordeaux, au o aroma ce aminteste de mirosul violetelor, de coacaze negre, de lemnul de cedru si de condimente. Vinurile de Cabernet Sauvignon din Lumea Noua au arome asemanatoare cu cele din Lumea Veche, insa sunt dominate de nuante de ciocolata, stafide, lemn de stejar, piper, precum si de tonuri pamantoase. In Australia, sunt des intalnite vinurile de Cabernet Sauvignon cu tuse fine de eucalipt, mai ale vinurile din regiunea Coonwarra. In regiunile vitivinicole cu climat calduros aromele acestor vinuri mai capata si nuante de coacaze negre, visine si coacaze rosii. In zonele cu climat mai rece, vinurile au tonuri ierboase, verzi, precum si puternice note condimentate.

De regula, vinul Cabernet Sauvignon trebuie pus in consum dupa 2-4 ani de maturare la vas. Uneori el este aspru, aprope neconsumabil cand este tanar, dar un astfel de vin prezinta in cel mai inalt grad garantia unei evolutii pozitive prin invechire. De regula, aciditatea vinului de Cabernet Sauvignon este mai ridicata decat a altor vinuri, de exemplu Merlot sau Pinot noir, dar si aceasta aciditate consolideaza senzatia de robustete. Si tocmai robustetea lui face ca vinul de Cabernet sauvignon sa isi gaseasca locul alaturi de friptura de porc si cu mult mai bine alaturi de preparatele din carne de mistret.

Marile vinuri de Cabernet Sauvignon, barbatoase, generoase corpolente, de obicei alcoolice (12,5 – 13 vol%) si uneori excesiv de aspre isi dobandesc apogeul calitatii lor dupa 2-4 ani de maturare la vas si dupa inca 3-6 ani de maturare la sticla, iar atunci cand scapa de furia consumatorilor, ele sunt capabile sa aiba asigurata medalia de aur la oricare concurs de vinuri. Se mai intampla ca un vin de Cabernet Sauvignon sa iasa mai subtire, mai slab colorat, dar chiar si asa caracterul vegetal-ierbos de Cabernet trebuie sa se simta la gust si simt. In rest, un Cabernet Sauvignon tipic trebuie sa fie viguros si intens colorat. (Adaptare dupa “Marea Carte a Degustarii Vinurilor” de Viorel Stoian, Artprint Bucuresti, 2001)

Share on Facebook