Loading ...
Newsletter
Opiniile editorilor
Cezar Ioan
Ca sa explic un pic de ce ne agitam atat cu acest website, trebuie sa spun mai intai cateva lucruri despre piata romaneasca de vinuri (evident, sunt pareri subiective si, la fel de evident, nu incerc o generalizare, deci nu sariti in sus!):
Contrar a ceea ce spun multi (si unii cred), vinul romanesc nu are o imagine buna, nici macar in tara, in mediile consumatorilor “constienti”, si cu atat mai putin in strainatate (daca nu ma credeti, intrebati pe cineva din strainatate si veti vedea ce va raspunde).
Cauzele sunt multiple:
- privatizarea tarzie a sectorului, care a intarziat investitiile in vii si in tehnologie moderna, impiedicand astfel cresterea calitatii produselor. Intarzierea privatizarii a determinat si o lipsa de concurenta interna reala pana in urma cu cativa ani, cand s-a privatizat si un al doilea mare producator intern, Murfatlarul (pana atunci, dintre marii producatori doar Jidveiul era privatizat);
- lipsa de concurenta externa (pana anul asta, vinurile din Europa puteau fi importate in Romania pe baza de contingent negociat cu UE, iar cele de pe alte continente aveau taxe de pana la 300%);
- legislatie a sectorului in permanenta modificare si aplicata haotic; (unii dintre reprezentantii organizatiilor sau institutiilor abilitate sa faca ordine in sistemul vitivinicol romanesc au de castigat, ei sau membri familiilor lor, de pe urma legaturilor contractuale directe cu anumiti producatori);
- lipsa de sprijin real si coerent a tuturor guvernelor de pana acum pentru acest sector – care totusi ar fi unul extrem de important, atat prin prisma faptului ca angreneaza foarte multi oameni in aceasta activitate economica, dar mai ales datorita faptului ca este unul dintre sectoarele agricole cu valoare adaugata mare, cu potential in ceea ce priveste imaginea de tara, turism etc…
- faptul ca fondurile europene pentru modernizarea sectorului au fost, in cele mai multe cazuri, accesibile doar marilor producatori (din aceasta cauza Romania nu are acum – asa cum au Franta, Italia, Spania, Germania – un numar semnificativ de mici producatori cu acces la piata, ci doar mici producatori cu vinuri pentru autoconsum). Aceasta imprejurare a condus la consolidarea catorva mari producatori, a determinat o lipsa de oferta interna competitiva, mai ales pe segmentul vinurilor de inalta calitate;
- concursuri interne “cu dedicatie”, in care producatorii trimiteau spre jurizare probe minunate, dar care nu erau, de fapt, disponibile pe piata, inducand in eroare consumatorul final;
2007 este primul an in care incepe sa se faca simtita concurenta externa pe piata romaneasca
Pus in fata unei oferte internationale din ce in ce mai diversificate, consumatorul din Romania incepe sa constate o prapastie intre realitatea internationala si lucrurile pe care fusese invatat sa le creada despre vinurile romanesti (ca-s cele mai minunate din lume si alte bazaconii). Insa, lucrurile merg incet in aceasta privinta, va mai dura pana cand un numar semnificativ de consumatori va ajunge sa realizeze situatia.
Aici merita sa insist asupra unui lucru foarte important: lanturile de retail care sunt prezente pe piata nu au contribuit la o selectare pe baza corecta a vinurilor care sunt prezente la raft. Asa se face ca, in magazinele din Romania ale unor mari retele internationale, se gasesc, puse laolalta, si vinuri corecte si vinuri ale unor producatori prinsi de ANPC cu falsificari grosolane si contraventii, ba chiar ai ocazia sa intalnesti la unele rafturi de vin… produse care doar seamana a vin dpdv al ambalajului, dar care in realitate NU sunt vinuri. Ca de obicei, cel care pierde (primul) este consumatorul. Apoi, pierde cultura vinului…
Piata interna a fost (si inca mai este, pentru o vreme) mai avantajoasa decat piata externa. Daca pe plan international exista o oferta variata, public mai educat, selectie corecta a produselor care sunt prezente la raft, in Romania consumatorul, in lipsa unei concurente corecte, ajunge sa plateasca preturi mult mai mari decat afara, pentru vinuri de calitate comparabila.
Din cauza (sau datorita, inca e greu de spus) faptului ca leul se mentine la o valoare ridicata in raport cu euro si dolarul, sunt incurajate importurile si am ajuns in situatia in care, sub branduri autohtone cumparam de la raft, de fapt, vinuri de import.
Piata vinului din Romania este in acest moment imatura, cu un public slab educat, dominata de diverse tipuri de impostura, intr-o situatie de cvasimonopol (exista mai multi competitori interni mari, insa lipseste “patura mijlocie” si inca lipseste concurenta externa), fara repere calitative corecte si recunoscute intern si extern (vorbeam de concursurile interne de vinuri mai inainte, dar mai exista si alte tipuri de certificare a calitatii care din pacate functioneaza incorect in Romania) si fara promovare coerenta si sustinuta din partea autoritatilor de orice fel.
Ce incercam sa facem, cu Vinul.Ro, atat prin articolele pe care le scriem sau traducem, cat si prin degustarile comparative pe care le organizam:
1. sa informam
2. sa educam consumatorul
3. sa oferim repere corecte (degustarile noastre sunt organizate “in orb”, fara ca juratii – altminteri degustatori autorizati si certificati – sa poata vedea dinainte ce vinuri jurizeaza, ale carui producator etc. Degustarile care NU sunt realizate astfel sunt semnalizate clar ca atare).
Consideram ca vinul nu este in niciun caz doar o bautura, ci un mod de viata care are la baza, precum un aisberg, o incarcatura de valori si semnificatii care – desi invizibile de la distanta – constituie temeiurile unui trai civilizat, sincron cu lumea in care spunem ca am vrea sa traim. Astfel, desi suntem cu un ochi atent asupra a ceea ce se intampla in segmentul de jos al pietei (vinurile vrac, vinurile imbuteliate la PET, vinurile sub 2 Euro), ne preocupa mai cu seama segmentul de vinuri de peste 4 Euro, deoarece consideram ca de la acest pret in sus avem sansa sa gasim produse cu-adevarat interesante pentru un segment de public mai pretentios, mai educat, dispus sa plateasca pretul corect pentru a-si imbunatati stilul de viata.
