Loading ...
Newsletter
Opiniile editorilor
Cezar Ioan
Reforma europeana a vinului, propusa anul acesta – si neaprobata, ca urmare a impotrivirii asociatiilor de viticultori din Franta, Germania, Austria (si Romania, desi asta nu cred ca a contat asa de mult) – este o reactie la reculul inregistrat in ultimii ani de viticultura europeana, confruntata cu „asaltul” tot mai puternic al vinurilor din asa-numita Lume Noua: Australia, Chile, Argentina, Africa de Sud, Noua Zeelanda. Multa lume se intreaba cand se va trezi Europa si cum va reactiona la acest asalt.
Care e problema?
Cazul, pe scurt, este urmatorul: negrevata de o legislatie extrem de restrictiva si de amanuntita, precum cea europeana, beneficiind de niste conditii naturale mai favorabile si de bugete importante pentru marketing agresiv, Lumea Noua a patruns pe toate pietele din lume, „rupand” procente importante din „cascavalul” rezervat, odinioara, producatorilor europeni. Vinurile din emisfera sudica, facute in general dupa modelul „easy to understand, easy to drink”, au democratizat notiunea de vin, au facut acest produs mult mai accesibil si, adeseori, mai ieftin. Francezii – cu un sistem de apelatii de origine complicat si cu preturi relativ ridicate pentru vinurile de buna calitate – sunt printre cei mai afectati de aceasta situatie.
La nivel mondial se inregistreaza de mai multi ani o supraproductie de vin si se inregistreaza si o consolidare puternica a brandurilor globalizate, care reusesc sa aiba acces mai bun (si mai ieftin, adeseori) la sursele de finantare, de struguri, la logistica si – nu in cele din urma – la rafturile marilor retaileri si la celelalte canale de promovare a produselor. Asta in timp ce, pe plan european, proprietatile viticole sunt extrem de faramitate, legislatia este mult mai restrictiva (unii spun chiar ca avem de-a face cu o situatie de supra-reglementare, destul de daunatoare si, oricum, greoaie), viticultura este adeseori sprijinita prin diferite forme de asistenta financiara (subventii pentru distilare etc) precum si cu existenta a multiple „centre de lobby”, fiecare urmarind in primul rand interese regionale (sa nu uitam, numarul mare al persoanelor implicate in viticultura constituie si un bazin electoral vizat de politicieni). In acest context, industria europeana a vinului pare in declin constant, iar solutiile nu se arata cu evidenta.
Ofensiva „fluturelui”
Infiintata in urma cu doar doi ani de catre un grup de specialisti cu experienta internationala in marketing, compania Chamarre si-a bazat strategia de piata pe apropierea de consumator – de nivelul de asteptare al acestuia, de nivelul lui de intelegere – incepand sa ofere vinuri frantuzesti in cantitati mari si la un nivel omogen al calitatii, desfasurand totodata si o intensa activitate de branding si marketing, atat pe piata interna cat si la export. Acest lucru a fost posibil in primul rand ca urmare a unor cunostinte aprofundate despre piata vinului: managerii de la Chamarre au reusit sa incheie contracte de furnizare a materiei prime cu cooperative de viticultori totalizand peste 50.000 de hectare, devenind astfel cea mai mare entitate producatoare de vin din Hexagon; o echipa de specialisti in producerea vinului supervizeaza, in fiecare an, productia la furnizori din diferite regiuni ale tarii, experimenteaza si decide „retetele” care vor fi imbuteliate si oferite spre vanzare; o echipa de marketeri pune apoi pe piata vinurile frantuzesti, ambalate si brand-uite in conformitate cu cerintele pietei internationale – cu etichete usor de identificat si explicite si cu un continut de o calitate conforma cu asteptarile unei categorii largi de consumatori care altfel s-ar fi indreptat, probabil, catre vinuri din alte parti. Acest lucru a fost posibil ca urmare a unei schimbari in legislatia franceza, survenita odata cu instalarea presedintelui Nicholas Sarkozy la Elisee, prin care s-a creat, practic, o noua categorie de vinuri frantuzesti: Vin de France, care poate indica pe eticheta soiurile din care este compus, regiunea de provenienta si anul de recolta.
Gert-Jan van Arkel (foto), director de export pentru Europa continentala al Chamarre, a facut recent o vizita de trei zile in Romania, pentru a lua contact nemijlocit cu piata de aici. Potrivit lui van Arkel, brandul international Chamarre nu ar fi fost posibil fara schimbarea de legislatie adusa de administratia Sarkozy. Astfel, s-a putut promova vinul frantuzesc intr-o categorie diferita de cea a „vinului de masa”, asociat cu o calitate scazuta, si s-a deschis astfel o oportunitate competitiva care inainte lipsea. Van Arkel sustine ca raspunsul pietei la noua formula este extrem de pozitiv, vinurile Chamarre fiind deja listate in cele mai importante lanturi de retail din 25 de tari, cu rezultate comerciale bune. „Chamarre vine de la numele frantuzesc al unui fluture. L-am ales special pentru ca este usor de inteles atat la nivel vizual cat si pentru ca reprezinta filosofia noastra: fluturele zboara din floare in floare si culege de la fiecare ce este mai bun. La fel si noi, luam vinuri din toate regiunile, alegem ce este mai bun si creem un produs cu denumirea de origine Franta, care pastreaza in el traditia dar reuseste, in acelasi timp, sa fie atractiv pentru categorii largi de consumatori din intreaga lume, care isi doresc vinuri de calitate frantuzeasca pe care sa le poata intelege si pe care sa si le poata permite”, afirma van Arkel.
Vinurile Chamarre sunt prezente deja si in cateva lanturi comerciale din Romania, fiind importate de catre Cramele Recas.
