Loading ...
Newsletter
Opiniile editorilor
Vincon, o companie care nu exista cu 15 ani in urma, a intrat direct in „liga mare“ a jucatorilor de pe piata vinului din Romania. Premiati si criticati deopotriva, cei de la Vincon se pregatesc sa faca un pas pe care putini il prevedeau: lansarea unei linii superpremium, dedicata in exclusivitate pietei HoReCa. Despre aceasta miscare, dar si despre noua asociere dintre Vincon si gastronomie, prezent si perspective ale companiei, ne-a povestit Georgel Costache, director general Vincon si sef al echipei de vinificatie.
In ultima vreme se discuta foarte mult despre calitate, despre podgorii mici, cu productii mici si valoroase. Cum reactioneaza Vincon in acest context?
Este adevarat ca au aparut – si s-au facut auziti – consumatorii avizati. Insa cred ca piata, in general vorbind, nu este pregatita sa se mute radical spre aceste vinuri. Chiar daca exista aceasta tendinta, accentuat, si in randurile vinificatorilor, am observat ca intre tendintele pe care le sesizam la intrunirile ADAR si piata exista distante de pana la 5-6 ani. Adica vinurile pe care vinificatorii din Romania isi doresc sa le faca ajung sa fie cunoscute si cerute pe piata dupa cinci ani, minim. Este normal ca un vinificator sa isi doreasca vinuri care sa il satisfaca profesional, cu care sa se mandreasca, vinuri care sa il reprezinte. Insa, este nevoie si de satisfactii comerciale. Iar asta inseamna ca trebuie sa faci un vin, intr-un anume fel, ca sa se vanda, indiferent daca tie iti place sau nu. Vinul trebuie sa ii placa in primul rand consumatorului, pentru ca a vinde vin este, vrei nu vrei, o afacere, iar tinta oricarei afaceri este profitul. In ceea ce priveste publicul avizat, avem in derulare un nou proiect de gama, care va contine trei vinuri rosii exceptionale, baricate intre 3 si 8 luni, si un vin alb care vor fi lansate in zona premium-superpremium. Vor fi un Merlot, o Feteasca Neagra, un Cabernet, toate din 2008, obtinute in zona Carligele, si o Tamaioasa dulce. Va fi si prima noastra gama dedicata in exclusivitate pietei HoReCa. Vinurile sunt deja pregatite, mai lucram doar la brand si la eticheta, unde am redus alegerile la doua nume.
PROMOVAREA VINULUI IN ASOCIERE CU BUCATARIA
Ati inceput recent un concurs prin intermediul Vinul.Ro, in care premiati retete. Se poate promova cu succes vinul prin intermediul gastronomiei? Consumatorul traieste, deci mananca…
Este ceva absolut natural sa iti doresti sa te simti bine, deci este absolut natural sa asociezi mancarea cu un vin bun. Stim foarte bine ca exista o asociere intre gustul mancarurilor si cel al vinurilor, parerea mea este ca la fiecare masa ar trebui degustate cam trei vinuri – un alb, un rosu si un vin desert. Ma bucura ca si in Romania, in ultimii ani, consumatorii au inceput sa asocieze vinurile cu mancarurile. Este o chestiune de civilizatie, in cele din urma. In Franta este ceva la ordinea zilei, nici nu se pune problema sa lipseasca vinul de la o masa. Se asociaza vinurile cu mancarurile cu o lejeritate de iti vine sa crezi ca toti sunt speciali sti. Fiecare vin are locul lui la masa, asa cum orice bautura, de fapt, are momentul sau.
Care ar fi soiurile pe care le-ti recomanda la o masa normala?
In primul rand, Sarba. Este un soi nou, aparut in anii ’70 din incrucisarea intre Tamaioasa si Riesling, care cas- tiga popularitate in ultima vreme. Este un soi care se gaseste numai in Vrancea si care a fost multa vreme ignorat pentru ca nu a existat tehnologia necesara fabricarii unui vin bun. Este un strugure aparte, cu boaba mai mare, deci care pune ceva probleme in obtinerea aromelor, in primul rand, apoi in pastrarea acestor arome o vreme mai indelungata. Astazi ne bucuram sa spunem ca in Vrancea se face o Sarba de calitate, un vin care poate trai foarte bine si 2-3 ani in sticla. Ar urma Feteasca Neagra, un alt soi care s-a dovedit greu de definit, pentru ca au existat multe plantatii vechi, deosebite intre ele, orientate mai mult catre cantitate, decat spre calitate. Am insa certitudinea ca replantarile masive din ultimii ani vor contribui la o mai buna definire a soiului, si vorbesc despre mai multe nuante, nu doar aroma de pruna uscata pe care stim deja ca trebuie sa o asteptam. Pe masura ce vor intra pe rod toate viile plantate in ultimii ani, sunt sigur ca Feteasca Neagra va deveni cel mai important soi romanesc. In incheierea mesei as opta pentru Tamaioasa Romaneasca, pentru ca am o pozitie relativ subiectiva in ceea ce priveste acest strugure. Mi-as dori sa devina un adevarat vin-desert, pentru ca, in afara de ciocolata, se asorteaza la orice, de la inghetata la placinta cu branza. Din pacate, insa, Tamaioasa este inca servita in restaurante ca un vin cu greutate, cu personalitate. Mi-as dori sa fie luat mai putin drept un vin sobru si mai mult ca o sursa de placere.
MEDALII INTERNATIONALE
Daca tot a venit vorba despre produsele superpremium: Vincon se poate lauda cu o colectie destul de serioasa de medalii obtinute cu spirtoasele. Cum arata piata pentru produse ca Miorita sau Jad?
Am avut o surpriza destul de mare sa vedem cum comenzile cresc constant, mai ales la Jad, care nu este un produs accesibil – vorbim despre o sti cla de 400 de lei. Insa oamenii care au avut ocazia sa guste l-au cerut. Sunt produse la care nu s-a facut publicitate, dar care au avut o crestere naturala, sanatoasa. Ma bucur ca publicul a reactionat atat de bine, confirmand astfel calitatea produselor. Oricum, si Miorita, si Jad-ul sunt vinarsuri care au primit medalii la orice concurs s-au prezentat, de la argintul castigat la Mondial du Bruxelles la marile medalii de aur de la Vinvest sau de la Concursul International de la Bucuresti.
Cum se prezinta anul pana acum, din punct de vedere meteo?
Am avut foarte putina grindina, intr-o singura zona, ceea ce este, evident, neplacut, insa a fost inca bine fata de ce s-a intamplat in alte zone ale tarii. Pana acum, a fost un an foarte ploios, in unele perioade au fost si ploi zilnice. Multe lucruri depind de felul in care va fi vremea in urmatoarele trei saptamani. Deocamdata, strugurii au acumulat 100-120 de grame de zahar. Daca mai avem o saptamana de caldura, apoi doua de temperaturi medii, totul va fi bine. Cu aciditatea nu avem probleme in Vrancea, vinurile dobandesc natural peste 6 grame la litru. Cel mai bine, pentru struguri, este sa inceapa culesul la mijlocul lui septembrie, astfel incat sa se atinga un maximum de aroma.
Si ca productie?
Vom avea o medie de 8.000-8.500 de kilograme la hectar. E mai putin decat in alti ani, dar este un plus pentru calitatea vinurilor. Depinde mult si de soi, pentru ca la unele vom avea 6.500-7.000 de kilograme la hectar, cum e cazul unui Cabernet ajuns in anul al treilea, prima recolta de pe o suprafata pe care am defrisat-o si replantat- o cu o clona buna. O sa avem, in acest an, cam 120- 150 de tone de Cabernet excelent. In general, despre Vrancea nu s-a vorbit decat ca zona de vinuri albe, insa rezultatele din ultima vreme dovedesc ca si vinurile rosii au un potential extraordinar aici.
In afara de Cabernet, ce ati mai replantat in ultima perioada?
In ultimii trei ani am plantat si replantat aproximativ 350 de hectare, iar in aceasta toamna avem in plan – totul e aprobat deja – sa replantam inca 250. Deci 600 de hectare in total, in Vrancea si Husi. Ne-am axat in special pe soiuri care se cer pe piata, rosii in Vrancea si albe in Husi, urmand gusturile consumatorilor. A crescut mult, in ultima vreme, cererea de vinuri rosii usoare, iar cele din Vrancea se potrivesc foarte bine cu aceste tendinte. Am ajuns astazi sa vindem 60% vinuri rosii, ceea ce este o performanta pentru aceasta regiune. Feteasca Neagra s-a acomodat foarte bine in podgoriile noastre, am ajuns la 75 de hectare nou plantate. Al doilea soi de succes a fost Cabernetul Sauvignon, din care avem acum 60 de hectare, iar Pinot Noir-ul se apropie de acceasi suprafata. Merlot exista deja. La vinuri albe, vedeta replantarilor a fost Muscatul ottonel, la care ajungem la 100 de hectare in Husi, urmat de Sauvignon Blanc, Chardonnay, Tamaioasa Romaneasca si Riesling. La Husi am mai plantat si Busuioaca, din care vom avea aproximativ 80 de hectare. In total avem pe rod cam 1.500 de hectare, iar vie neintrata pe rod avem deja plantate 350 de hectare si urmeaza sa mai plantam inca 250. Programul acesta de reconversie a fost extrem de binevenit, pentru toata tara. Erau multe vii batrane, de calitate joasa, din fostele plantatii axate pe cantitate, nu pe calitate.
