Loading ...
Newsletter
Opiniile editorilor
Valentin Ceafalău
După o primă înfăţişare lansată „pentru tatonarea pieţei”, Târgul Internaţional de Vinuri GoodWine s-a întors la sfârşitul lunii martie cu o a doua ediţie şi cu speranţe de mai bine. Pentru ediţiile următoare.
La fel ca la ediţia anterioară, producătorii români – cu toate că unii confirmaseră participarea – nu au dat nici de data asta buluc în a-şi etala vinurile în faţa consumatorului, ghidându-se după principiul „cu o floare nu se face primăvară” transpus în formula „cu un producător, nu se face un târg”. Cu toate acestea, organizatorii Proactive Business Communication (specializaţi în târguri de imobiliare şi mobilă) au reuşit să strângă la standuri nouă vinari autohtoni, cărora li s-au alăturat vreo patru-cinci importatori, două reviste şi două restaurante în stare să arate câte ceva vizitatorilor.
Lansat cu o tăiere de panglici, discursuri plictisitoare, dar şi cu o „sabrare de efect” realizată de somelierul Sergiu Nedelea, târgul a fost poate nu o copie fidelă a pieţei, dar măcar una apropiată a acesteia, ilustrată mai ales de lipsa de coeziune dintre jucători. Faţă de ediţia anterioară, acest târg a avut parte un program de lansări mai închegat, şi parcă, şi de un plus de iniţiativă şi entuziasm din partea unora dintre expozanţi (îi excludem din această categorie pe cei care, pe jumătate plictisiţi, pe jumătate absenţi se uitau prin tine – purtător de pahar – întrebându-te ce doreşti). La capitolul plusuri, aş mai trece şi înfiinţarea unui magazin, lucru rar întâlnit la târgurile de profil, de unde vizitatorii îşi puteau achiziţiona orice vin expus la târg. La minusuri, lipsa mijloacelor de răcire a vinurilor expuse, multe dintre acestea atingând pragul de fierbere.
Afluxul de vizitatori nu a fost unul covârşitor, dar nici nu s-a înregistrat un fiasco, după cum mulţi se aşteptau, atmosfera fiind una relaxantă atât pentru cei din faţa cât şi pentru cei din spatele standurilor.
Cei mai… şi cei mai
După modelul impus mai nou de publicaţiile glossy pentru doamne, am realizat şi noi o analiză a prezenţei expozanţilor la târg, trecând în revistă atât calitatea vinurilor, cât şi atenţia pentru imagine a participanţilor.
Una dintre cele mai spectaculoase apariţii a fost cea a Casei Olteanu, producător din Iaşi cu idealuri înalte care, la prima ieşire în public, a surprins prin gama “Gramma”, selecţie de vinuri albe (Aligote, Fetească regală, Fetească albă) expresive, delicate dar în acelaşi timp bogate în arome şi atent vinificate.
Nu acelaşi lucru se poate spune despre Domeniile Ostrov, care în afară de anunţarea „Vinului Suporterului”, dedicat echipei Steaua Bucureşti, şi a aspiraţiilor de marketing, nu s-au putut lăuda cu produse. Din păcate, eforturile de marketing tind să transforme într-o acţiune sisifică, deoarece nu sunt susţinute şi de calitatea produselor, situaţie în care par să fie şi cei de la Domeniile Sâmbureşti. Aspiraţii superioare, vinuri neconvingătoare!
La standul celor de la Vie Vin Vânju Mare s-a putut constata o investiţie minoră în imagine, prin aducerea unui figurant caraghios, îmbrăcat în Vlad Ţepeş şi înarmat cu ditamai paloşul. În privinţa vinurilor – „Cum nu vii tu, Ţepeş Doamne”! – apoase, uşor vulgare, fără pretenţii.
Cotnariul, în schimb, a simţit că piaţa se schimbă, se modernizează şi, pe lângă vinurile în creştere calitativă, au adus şi un plus de imagine (vezi foto).
SERVE a prezentat la târg cinci noi vinuri, albele confirmându-i încă o dată statutul de producător de calitate. De urmărit Feteasca Albă Vinul Cavalerului 2009, Rose Terra Romana 2009 şi Cuvee Amaury 2007, vinuri elegante, armonioase şi bine lucrate. Cât despre roşii, acestea poartă în continuare unele note neplăcute, numite eufemistic „inconfundabila amprentă a terroirului”.
Tot la capitolul lansări cu ştaif mai intră şi Crama Oprişor – care a venit la târg cu Rusalca 2009, Cabernet Sauvignon 2008 şi cu cea de-a doua înfăţişare a lui Smerenie, recolta 2008, dar şi Vinarte – care a lansat noile vinuri din gamele Villa Zorilor şi Castel Stârmina, precum şi un spumant din Merlot şi Pinot Noir vinificate în alb, Cuvee D’Oro, foarte interesant, abundând de arome aşezate şi plăcute de drojdii.
Un vin extraordinar (poate vinul expoziţiei) a fost Rose-ul prezentat de Crama Rotenberg. Intens şi răcoritor, acesta poartă aceeaşi amprentă aromatică asemănătoare unui vin roşu: arome de zahăr vanilat, cappuccino, roşii confiate, coacăze şi frăguţe, încadrate de o atingere de tămâie. Alături de acesta, Crama Rotenberg a mai adus şi vinul Merlot Rapsod 2008 (elegant, cu arome impresionante şi senzaţii dulci ce îi conferă volum), supranumit „respect faţă de consumator”, vin care, după părerea multora, va fi un adevărat „hit” în categoria lui de preţ: 17 lei.
În ceea ce priveşte prezenţa importatorilor, standul cu cel mai mare număr de accesări (poate unul dintre cele mai vizitate de la târg) l-a avut WineRo, importator al brandului cu semnătura Enira, vinuri ce nu mai au nevoie de prezentare, acesta fiind urmat de Heinrig Distribution (vinurile Peter Lehmann) şi Domus (vinurile Jose Maria da Fonseca).
