Loading ...
Newsletter
Opiniile editorilor
Soiurile autohtone au potential sa se impuna in fata soiurilor internationale, pe piata interna. Aceasta este una dintre concluziile trase de Dan Boboc, presedintele Asociatiei Degustatorilor Autorizati din Romania. Ce crede presedintele ADAR despre evolutia soiurilor traditionale in preferintele consumatorilor romani, despre factorii care o influenteaza, dar si despre Zghihara de Husi si calitatea noilor vinuri Speed Husi, in interviul urmator.
Mai au soiurile traditionale romanesti vreo sansa?
Cu siguranta; deja s-a facut o ierarhizare intre ele influentata fie de calitatile intrinseci ale vinurilor, fie de suprafetele pe care sunt cultivate diferitele soiuri, fie de tehnicile de marketing aplicate de firmele care detin in cultura soiuri autohtone. Pe acest considerent se poate spune ca Feteasca Neagra este cel mai bine perceputa in randul celor rosii, iar Grasa de Cotnari are deja un numar insemnat de iubitori. Un argument in plus in favoarea sustinerii celor afirmate este si faptul ca prin procesul de reconversie a soiurilor de vita de vie aflate in cultura ca si prin cel de inlocuire a viilor imbatranite, multi dintre cultivatori se orienteaza catre soiuri autohtone.
Multi specialisti sustin ca sansa de afirmare a unei tari sunt soiurile autohtone? Feteasca Alba, Feteasca Regala si Feteasca Neagra sunt destul de cunoscute. Dar ce se intampla cu soiurile precum Zghihara, de exemplu?
Sa nu uitam ca poporul roman este traditional consumator de vin – implicit apare patriotismul local si implicit se contureaza sortimente de vin cu destinatie de consum regional. Din punct de vedere al marketingului, intotdeauna este luata in calcul depistarea si explorarea unei nise de consumatori, iar soiurile precum Francusa pentru Cotnari, Zghihara – pentru zona Husilor, Cramposia pentru Oltenia sau Mustoasa de Maderat pentru Banat, sunt numai cateva exemple in acest sens. In acest context, Zghihara de Husi realizata de Speed este un vin surprinzator prin noile valente imprimate de tehnologia moderna aplicata (enzime si drojdii bine selectionate la fermentarea mustului, temperatura controlata pe toata perioada fermentatiei si in timpul depozitarii), respectiv prin dinamismul si fructuozitatea acestuia. Aroma discret florala, neagresiva, aciditatea bine exprimata, specifica vinurilor de Moldova, corpolenta medie care-l face suplu si usor baubil, placuta aroma post-degustare – toate aceste calitati il recomanda ca pe un excelent partener al preparatelor din peste mai gras (somn, somon etc).
La ultimele concursuri nationale acest soi – Zghihara de Husi – a castigat mai multe premii. Este un semn ca incepe sa fie apreciat pe piata autohtona?
Daca producatorii – specialistii oenologi, au reusit sa extraga tot ce este valoros in potentialul acestui soi stravechi romanesc, avand acum la indemana toate parghiile modernitatii in tehnologie, nu le mai ramane decat datoria de a mentine continuitatea in calitate si recomandarea de a-l pastra pe aceeasi structura pe care au lansato in piata: vin alb sec, galben-verzui, proaspat, fructuos, cu dinamism si cu o nota chiar abrupta de incisivitate. Cu o investitie sustinuta in marketing, se poate cotura un viitor de succes pentru acest soi cu raspandire limitata si pe un teritoriu bine delimitat.
Care sunt factorii care ar putea sa influenteze reusita acestui soi?
Oamenii, terroirul, tehnologia? Raspunsul este simplu: un buchet bine asortat de calitati ale tuturor acestor factori. Oamenii prin pasiune si profesionalism, atat in elaborarea vinului cat si in sustinerea lui in piata, conditiile pedoclimatice pe care le regasim numai in aria Husului, ca si „secretele” si maiestria in arta folosirii multiplelor instrumente care acum sunt puse la dispozitie de tehnologia moderna.
Cum sunt vazute soiurile autohtone pe piata externa? Din cate am auzit Zghihara de Husi este foarte cautata pe piata Chinei.
In conditiile in care pe piata externa exista tendinta perceptiei zonale a producatorilor – Europa traditionala, “Lumea noua”, Asia de Sud-Est prin brandul proaspat lansat “Wines from new latitude” (India, Pakistan, Thailanda, Vietnam), tot asa s-au grupat in perceptia internationala tarile fostcomuniste producatoare de vinuri. In acest context, daca aceste tari s-ar prezenta doar cu vinuri internationalizate, nu ar avea acelasi succes ca in cazul prezentei cu vinuri autohtone, distincte si bine personalizate. Astfel, o Grasa de Cotnari sau o Tamaioasa romaneasca si-ar putea imediat localiza originea. In acelasi timp, in conditiile in care soiurile autohtone (numeroase si necunoscute) nu au o reala forta de penetrare, este recomandabila gruparea acestora sub un brand de tara (de tipul “Romanian Winecellars”, deja lansat cu succes pentru acest tip de vinuri, sub marca proprie, de catre cel mai mare distribuitor, METRO Cash &Carry Romania).
Ce parere aveti despre evolutia vinurilor de la Speed Husi din ultima vreme?
Surpriza placuta si schimbarea reala si spectaculoasa a calitatii vinurilor realizate de Speed Husi s-a produs in ultimul an. Marturisesc faptul ca in ulimul deceniu acesta companie se regasea pe locurile codase intr-un clasament al calitatii vinurilor, realitate pe care am transmis-o permanent ca semnal din partea Asociatiei Degustatorilor Autorizati din Romania. Acum, aceeasi organizatie este placut impresionata de schimbrea radicala de atitiduine fata de vinurile pe care Speed Husi le produce, marturie fiind medaliile pe care le-a primit la recentul concursuri de vinuri “Strugurele de aur”, desfasurat in acesta toamna la Alba Iulia: Un aur cu Cabernet Sauvignon (din gama Dracula si argint cu Zghihara, Feteasca Regala si cu Merlot (din gama Mihai Viteazul).
Credeti ca noile branduri au influentat aceasta crestere?
Un brand poate influenta perceptia fata de un vin abia dupa 4-5ani de la lansare.
