Loading ...
Newsletter
Opiniile editorilor
RADU RIZEA
Serile de la Dada se umplu cateodata de un farmec aparte. Sunt serile in care echipa obisnuita de degustatori si iubitori de vin se imbogateste cu un trio formidabil – Ioan T. Morar, Mircea Mihaies si Horia-Roman Patapievici. Oameni veniti pe drumuri diferite catre lumea fara de sfarsit a vinului, care aduc cu ei tot ce au castigat mai bun de-a lungul vietii, de la un bagaj cultural complex si covarsitor la rafinamentul si serenitatea inerente unor oameni pentru care cunoasterea si intelegerea lumii sunt pasiune si profesie. In aceste seri, lumea recapata sens si pare croita asa cum o stiam: cu bun simt, bunatate, umanism si eleganta cavalereasca. Aici, vinul se pune in context istoric si in mijlocul valorilor mostenite, se compara si, mai ales, se iubeste. Despre toate acestea, cateva ganduri ale presedintelui Institutului Cultural Roman, Horia Roman Patapievici.
Ati inceput sa va apropiati de vin datorita unor degustari ocazionale, dupa care ati descris universul proaspat descoperit ca pe o importanta experienta de cunoastere. Cum vedeti astazi, dupa mai bine de un an, lumea vinului?
Daca mi-as fi petrecut acest an degustand, departe as fi ajuns azi in cunoasterea tainelor vinului! Asa, fiind un elev la fara frecventa, am reusit, de cand am descoperit vinul, sa ma conving deocamdata de importanta epistemologiei lui (sa-mi ierti expresia barbara), nu am reusit inca sa intru cu adevarat in cultura lui, pe care o vad atat de elegant ilustrata de cei care mi-au stat aproape cand m-am initiat. Ma gandesc la tine, la George Moisescu, la cel caruia ii place, cu modestie, sa fie numit somelier-ul Achim, la Cezar Ioan, la profesorul Liviu Grigorica si, deloc in ultimul rand, la Rodica Capatina. Ca sa revin la intrebarea ta, vinul este o lume, in care, ca sa distingi bine „obiectele” din ea, iti trebuie un exercitiu foarte fin si exact al mirosului. Vinul te introduce in lumea fapturilor facute din miresme, ceea ce pretinde exercitarea unui discernamant special, bazat pe miros, pe dezvoltarea flerului. Am o mare admiratie epistemologica pentru degustatorii veritabili.
Daca vinul este o experienta personala accesibila prin simturi, nu este o contradictie dimensiunea de catalizator social care i se atribuie? Sau, mai degraba, nu se gaseste o doza de exhibitionism in transformarea unei senzatii intime in „impartasire”?
Sigur ca da, dar acesta e un pericol care pandeste orice incercare de a coagula colectivitati in jurul unor experiente greu transmisibile. Credinta nu e transmisibila si totusi comunitatile de credinciosi sunt tinute laolalta de ea. Miracolul intransmisibilului este ca poate fi si aratat, si impartasit, dincolo de orice snobism ori sarlatanie.
Vinul are „adancime” Care sunt atributele care au facut ca vinul, si nu alta bautura, sa nasca o vasta, complexa si subtila cultura de specialitate?
Sunt, cred, doua motive. Ingurgitarea si asimilarea in organism a vinului acorda un timp de viata mai lung combinatiei indispensabile de luciditate si euforie, pana sa le amestece si sa le invalideze functionarea in regim de finete. Bauturile tari scurteaza acest timp de viata si, as zice, il scurtcircuiteaza, iar berea e un divertisment, foarte agreabil, daca e buna, nu o forma de cunoa stere. Caci vinul, si acesta este al doilea motiv, are „adancime”: poseda multe paliere de informatie, o informatie perfect incorporata in substanta sa, care poate fi deslusita.
In timpuri de insecuritate, devalmasie, viteza si supraocupare, care mai este valoarea unui vin care va fi „bun de baut” peste 20 de ani? Si, pentru ca, dupa o varsta, avem cu totii certitudinea ca nu vom mai trai sa „il vedem” – cum se poate profita de un asemenea vin?
Pai, nu profitam (ce cuvant agresiv!): il facem cat putem mai bun pentru urmasii nostri, pentru semenii nostri pe care nu ii vom putea cunoa ste niciodata altfel decat lasandu-le comori de care sa se bucure; ca sa le putem impartasi, dincolo de disparitia noastra fizica, bucuria noastra de a fi facut un lucru frumos si nadejdea noastra ca vor sti si ei, cum am stiut noi, sa se bucure de el. E un fel de a ne transmite iubirea si dincolo de trecatorul nostru trup. Si de a confirma astfel supravietuirea civilizatiei noastre.
Daca o natiune este caracterizata de vinul pe care-l iubeste, ce spune acest lucru despre romani?
Ah, grea intrebare! Nu stiu sa raspund la ea, pentru ca sunt inca inexpert in arta cunoasterii lumii prin intermediul discernerii calitatilor vinurilor. Trebuie insa sa mai invat. Mult!
In premiera dupa repozitionarea din 2006, cand a decis sa paraseasca rafturile supermarketurilor si sa se concentreze exclusiv pe segmentul superior al pietei (hoteluri, restaurante, magazine specializate), producatorul prahovean Davino (Ceptura) a decis sa ofere si soiurile pure care stau la baza cupajelor deja recunoscute. „Din ce in ce mai multi iubitori ai vinurilor noastre si-au manifestat interesul de a descoperi ce se afla in spatele cupajelor Davino. Altfel spus, este vorba de dorinta de a cunoaste vinurile – soiuri pure – din care acestea au fost facute, de a reface mental procesul de creatie, care este in fapt, actul cupajarii. Lor le sunt dedicate soiurile pure in editii limitate”, sustine proprietarul cramei, Dan Balaban. Nici de aceasta data nu este vorba de loturi mari, ba chiar dimpotriva: Rieslingul Italico 2008, a carui lansare este programata pentru sfarsitul lunii februarie, numara doar 1.896 de butelii, iar Sauvignon blanc-ul 2008, care va fi disponibil din martie, 4.630 de sticle.
Cat despre vinurile rosii – Merlot 2007 si Cabernet Sauvignon 2007 – anuntate pentru noiembrie 2009, sunt loturi de 885 si, respectiv, 875 de sticle. „Demersul nostru a fost determinat, in primul rand, de recunoasterea acestor vinuri de catre comunitatea academica oenologica din Romania ca fiind de referinta in ceea ce priveste calitatea si tipicitatea de soi. Ne mandrim ca producem si furnizam aceste soiuri pentru lucrarile didactice si activitatile stiintifice ale Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti, Catedra de Viticultura si Vinificatie, cat si pentru Universitatea de Stiinte Agricole din Iasi”, spune Balaban.
UN NOU CUPAJ
O alta noutate Davino o constituie lansarea cupajului alb Revelatio, obtinut din Sauvignon blanc si Feteasca alba, vinificate separat. Tehnologia de vinificatie este una de tip reductiv, prin care s-a urmarit pastrarea aromelor primare varietale, completata cu tehnici traditionale de maturare pe depozit fin de drojdie (battonage), in scopul completarii profilului aromatic cu arome secundare rafinate. Vinificatia primara a respectat principiile unui flux menajat si rapid, cu maceratie peliculara direct in presa, 4 ore la 15°C pentru Sauvignon. Separarea mustului s-a facut prin scurgere gravitationala, fara presare, urmata de decantare-stabulatie la frig, 24 ore. Fermentarea a avut loc in vase de inox, la 10-12°C, cu drojdii specializate, urmata de maturare pe depozit fin de drojdii 3 luni pentru Sauvignon. Exista doar 7.850 de sticle din acest vin din recolta anului 2008.
