Madalin Voicu: „Un tigan – in speta, eu – are puterea si forta sa convinga si sa bucure oamenii”

FOTO/Vinul.ro - vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...

Cine nu il cunoaste pe Madalin Voicu? Aparitiile sale joviale si non-conformiste, spontaneitatea si nonsalanta discursului si bogata experienta de viata fac din Madalin Voicu, un personaj pitoresc si atipic, deoportriva. Asa ca, oportunitatea realizarii unui interviu cu acest personaj reprezinta o ocazie ce nu trebuie, sub nici o forma ratata.

Razvan Gheorghe

connaisseur: Multi romani il cunosc pe politicianul Madalin Voicu. Cum este insa artistul Madalin Voicu?

Madalin Voicu: Eu nu stiu daca sunt un politician versat sau un politician profesionist pentru ca asta presupune automat sa te pricepi sa minti, sa razi fals, sa te comporti altfel decat esti. In orice caz, din punctul de vedere al politicianului, pot sa spun ca am invatat de multe ori sa tac. Ca artist, experienta de aproape 40 de ani, imi da nu numai dreptul de a ma considera in lumea artistilor dar si certitudinea ca muzica, aceasta ramura a culturii, aduce cele mai mari satisfactii. Asta pentru ca cel care te judeca, cel care te pozitioneaza intr-o anumita ierarhie, este publicul. §i publicul ia intotdeauna in calcul rezultatele palpabile pe care le ai. La varsta mea cred ca am obtinut in mare proportie ceea ce mi-am propus, si anume sa respect numele de Voicu, care ma obliga, dar ma si onoreaza in aceeasi masura, sa demonstrez ca Romania are valori si ca trebuie serios sa fie luata in seama, daca nu din alte puncte de vedere, macar din perspectiva culturii.

madalinvoicu

connaisseur: Ce hobby-uri are omul Madalin Voicu?

M.V.: Eu am foarte multe hobby-uri, dar nu prea am timp liber pentru a le concretiza. Cand eram tanar, eram indragostit de muzica rock, pop, bit. Am crescut cu generatia Beatles, Rolling Stones, Led Zepellin, Deep Purple. Atunci era o perioada foarte consistenta din punct de vedere muzical. Am si cantat cu o serie de formatii. Asta a fost o adevarata bucurie pentru mine deoarece hobby-ul a devenit o chestie concreta. Un alt hobby este muzica in general, ca n-o poti imparti in muzica simfonica, clasica, de opereta, muzica usoara sau rock. Muzica trebuie sa fie de calitate, muzica ori e buna ori nu-i buna. Eu am avut si am insa un mare hobby, care este si o ambitie daca vreti. Este ambitia de a insufla oamenilor nevoia de a elimina comparatiile etnice, prejudecatile vis-a-vis de o etnie sau o minoritate. Asta m-a facut sa cred ca un tigan, in speta eu, poate fi cel putin la fel de valoros ca un majoritar in diferitele domenii in care se angajeaza. Asta m-a facut sa cred ca formele mele de manifestare, care sunt in primul rand artistice si apoi politice, au o valoare si o anumita consistenta, un contur. Este o ambitie sa imi demonstrez mie, apoi si celorlalti, ca un etnic rrom are puterea si forta sa convinga, sa bucure oamenii, sa-i faca sa se simta bine.

connaisseur: Cand simtiti nevoia de a va relaxa, unde preferati sa calatoriti? Ce destinatii au de obicei vacantele dumneavoastra?

M.V: Am cateva locuri care ma linistesc, ma hranesc, imi incarca bateriile. Ma duc cu foarte mare bucurie la munte, pentru mine muntele este mult mai aproape de felul meu de a fi, de dorinta mea de a sta in mijlocul naturii. Muntele este locul unde ma linistesc. Marea ma agita, acolo sunt nervos, de multe ori nu pot sa dorm. Soarele ma omoara, eu sunt un om care suporta mai usor frigul decat caldura. Romania este o tara superba, pacat ca este populata. Mai nou, am descoperit o zona minunata in aceasta tara, aceasta zona se cheama Bucovina. Este un vis. Eu cred ca daca elvetienii, spaniolii, italienii sau frantuzii ar avea un loc ca acela, cu siguranta ca l-ar pune pe primul loc pentru turism. Din pacate, eu nu prea am timp sa plec in vacante dar muntele si natura in general au pentru mine o amprenta pozitiva. Cred ca asta este natura mea, de a ma regasi undeva la munte in liniste, fara televizor, fara radiou, fara telefoane.

connaisseur: Care sunt destinatiile din strainatate pe care la preferati?

M.V: Plec cu bucurie la Viena. Este primul meu drum facut in strainatate, cred ca aveam noua sau 10 ani. Viena pentru mine nu este un oras numai al culturii, este un oras al istoriei, al unei fericite imbinari intre nou si vechi. Nu mai vorbesc de traditiile artistice ale Vienei. Ma duc si in Germania pentru ca acolo este o cultura imensa. Nemtii sunt un popor care au facut foarte multe lucruri fine, si cu rigurozitate. §i eu sunt un om disciplinat. Sudul Italiei este iar un loc in care ma simt foarte bine. Oriunde exista cultura, civilizatie si respiratie, la propriu vreau sa spun, cred ca poate fi minunat pentru cei care au posibilitatea de a pleca in strainatate. Pentru mine, Viena poate ca ramane pe primul loc.

connaisseur: Sunteti considerat un om cu gusturi rafinate. Ce vinuri si ce specialitati culinare ne recomandati?

M.V: Regula spune ca la anumite preparate din carne se serveste vin rosu, in general un vin rosu sec. Eu prefer un Merlot de Recas. Adica sa nu va ganditi ca beau vreun… Nu, imi place vinul romanesc de Recas, vinul rosu. La celelalte mancaruri servesc si un vin alb, si vinul alb il beau intotdeauna sprit. Din punct de vedere culinar, cred ca sunt mai aproape de mancarurile pe care nu am voie sa le mananc. Imi plac mancarurile cu sos cum ar fi chiftelele marinate, limba cu masline, mancarea de carne cu castraveti. Prefer mancarurile cu sos pentru ca ele ma multumesc mai mult ca gust, ca bucurie de a le degusta. Mananc cu drag si peste. Dulciuri nu mananc decat, evantual, cele facute in casa, de exemplu o placinta si alte chestii de genul asta.

connaisseur: Considerati ca vinul romanesc se poate ridica, in momentul de fata, la standardele internationale? Are vreo sansa sa se faca cunoscut?

M.V: Imi amintesc ca, demult, ma aflam intr-un restaurant la Rio de Janeiro. Am cerut un vin bun sec si am avut surpriza sa mi se aduca un Riesling de Jidvei care era mai scump decat … frantuzesc. §i asta era prin anii ’80. Am crezut ca oamenii au stiut ca sunt roman si au vrut sa imi faca o bucurie, dar nimeni nu avea cea mai vaga idee despre nationalitatea mea. Ar trebui sa ne intoarcem la vremurile in care vinul romanesc era pretuit. Eu cred ca in perioada interbelica, si mai ales in cea post-belica, viticultura a avut un rol important si a facilitat o imagine buna a Romaniei. Ar trebui repuse in valoare calitatile vinului romanesc. In zilele noastre, multi au incercat sa faca „carcalete” din vinurile bune si eticheta nu mai arata autenticitatea vinului, marca lui. Ceea ce ma face sa cred ca ne batem joc inca odata de calitatile pe care le avem de la Dumnezeu.

connaisseur: Obisnuiti sa gatiti? Daca da, ce anume?

M.V: Cand gatesc, fac cu placere ciorbe. Pentru mine ciorba este o mancare pe care, din nefericire, nu pot s-o mai am in evidenta deoarece, de la o anumita varsta, cred ca trebuie sa tinem cont si de-o anumita silueta. Trebuie sa respecti silueta pentru sanatate si pentru cum arati. Dar eu pot sa fac ciorbe si gatesc cu placere ciorba de peste, ciorba de perisoare, ciorba de vacuta si ciorba a la grec. Mi-a folosit foarte mult cartea Sandei Marin care este, dupa parerea mea, o istorie a zonei culinare, nu numai romanesti. In prepararea altor mancaruri, in care conteaza proportiile, nu ma bag. Eu nu pot sa mananc cu ceapa calita, nu mananc cu faina, conteaza foarte mult proportiile. La ciorba pui acolo, torni zarzavaturile, fierbi carnea dupa care o pui in ciorba si totul are un gust. E mai usor. Eu nu m-am avantat sa fac niciodata ceva ce nu pricep, ceva ce nu sunt sigur ca-mi iese, nici in politica si nici in arta. Ce stiu fac bine, ce nu stiu ii las pe altii sa faca.

connaisseur: Cand luati masa in oras, ce fel de restaurante preferati?

M.V: In primul rand ma duc la Intercontinental deoarece am o amintire placuta de acolo, pentru mine e ca o traditie. Am fost unul dintre cei care am avut privilegiul sa participe la deschiderea acestui hotel. Prefer sa merg la Pescarus si cred ca am mancat atati bani acolo cat sa imi apartina o parte din restaurant. Vara imi plac foarte mult carciumile de cartier, cu pietris pe jos, alea care au seva aia naturala. Nu imi plac chestiile sofisticate, eu detest fitele si oamenii care au figuri, isi dau aere si sunt megalomani. Cred ca modestia conteaza foarte mult, mai ales la o persoana publica. Din pacate, in zilele noastre, modestia este privita ca un anumit defect iar minciuna si prostia sunt virtuti pentru romani la ora asta.

connaisseur: Cum ne vad strainii?

M.V: In zona in care eu ma prezint in strainatate, in domeniul meu, in muzica, strainii ne vad foarte bine. Asta-i partea buna a comunismului. Marii artisti, in vremea comunismului, au avut o priza si o apreciere unanima in strainatate. Erau niste ambasadori. Din punct de vedere al cetateanului care circula in strainatate trebuie sa spun ca nu avem o imagine foarte buna si aici nu este vorba numai despre tiganii care cersesc sau fac tot felul de prostii pe acolo. Este vorba in primul de prostitutia la care romanii recurg din foame. Eu am vazut oameni care stau la coada zile in sir pentru o viza de Spania ca sa se duca sa culeaga pe acolo capsuni sau citrice. Printre oamenii astia se afla profesori si oameni cu studii. Aici este tristetea. Romanii care se duc in strainatate sa faca munca de jos, chiar daca castiga de trei ori mai bine decat in tara, denatureaza osatura etnica a acestui popor. Un popor care ar trebui sa fie demn se transforma intr-un popor umil si umilit care accepta orice, se intoarce chiar cu spatele – ca sa nu vorbesc urat! – de dragul de a fi cu putin mai mult in buzunar. Romanii sunt talentati dar stau foarte prost cu caracterul. Vad foarte multi care se bat cu pumnul in piept si spun ca sunt romani. Asta este cea mai mare cretinitate. Neamtul nu se lauda ca este neamt, ala face, tace, si arata ca este neamt. Ìla face masini, face armament, face razboaie si cucereste… da’ le face. Noi ne batem cu pumnii in piept, facem spume la gura, spunem ca suntem romani. Suntem romani da ne umilim ca ultima scursura de popor.

„Romanii… Vai de mama lor!”
connaisseur: Merita romanii sa intre in Uniunea Europeana?

M.V: Nu! Nu numai ca romanii nu merita da’ ne-am face si de rusine. Din fericire, sau din nefericire pentru unii, vom intra in Uniunea Europeana pentru ca interesul este al UE, nu al nostru. In primul rand, daca am intra in UE, ar fi un dezastru economic. Lumea nu isi da seama ca o paine va costa doi euro, sa zicem, si salariu va fi pe undeva la 200 de euro. In concluzie, din 200 de euro vei putea sa cumperi foarte multe paini. Ca sa nu mai vorbesc despre vestimentatii si vacante. In al doilea rand, UE te va obiga sa respecti regulile ei. Deci nu mai poti sa ciordesti, sa faci trafic de influenta, sa incurajezi coruptia. Evidentele sunt la ei, nu mai poti sa faci golaneala. Muti dintre romanii care azi ciordesc, sunt foarte suparati ca vom intra in UE, le dispare obiectul muncii.

connaisseur: Dar romancele merita sa intre in UE?

M.V: Romancele da. Eu cred ca Romania are norocul de a se evidentia prin frumusetea femeilor. Este aproape incredibil cum un popor atat de cenusiu naste fete atat de frumoase. Barbatii romani sunt urati, sunt grobieni. Cu femeile nu stiu, este un fenomen, este o chestie care tine de gena. Romancele sunt superbe. Am fost recent la o emisiune la o televiziune unde se prezentau foarte multe fete frumoase. M-au trecut toate transpiratiile. Romancele sunt cu adevarat superbe. Asta in timp ce romanii sunt niste trogloditi saracii. Vai de mama lor!

„Manelele – mamele cu silicon”

connaisseur: Manelele. Sunt un pericol pentru tinerii din ziua de azi?

M.V: Pericolul nu este neaparat maneaua, pericolul este apetitul pentru manele. Lipsa de cultura si de frumusete in ceea ce priveste muzica. Manelele sunt ca niste mamele cu silicon care arata bine dar sunt artificiale. Eu nu cred ca a mai existat un astfel de fenomen in Romania, atat de urat si de grotesc. Tiganii care canta manele fac bani. Dar si majoritarii au o apetenta pentru manele. Am fost la o petrecere foarte pompoasa la Hilton si, intr-o parte era Salonul Imperial, in cealalta parte se desfasura petrecerea unor tineri. In stanga se canta muzica clasica si in dreapta tineretul dansa manele. Ìia selectii au baut doua-trei sprituri, au uitat de eleganta si s-au napustit peste aia care ascultau manele. Au fugit repede sa joace niste manele pe mese desculti. Este o problema de cultura si de educatie.

connaisseur: Care este diferenta dintre muzica lautareasca si manele?

M.V: Oricine poate canta manele, muzica lautareasca insa, este interpretata de foarte putini. Faramita Lambru, Romica Puceanu, Gabi Lunca au cantat manele si geamparale in stil lautaresc, deoarece Dobrogea era o zona in care stilul manea si gampara era lasat de pe vremea otomanilor ca un gen specific pentru zona respectiva. Dar se canta in romaneste, cu tambal de exemplu, nu se canta cu tobe, cu orga si cu percutie de-ti sparge ficatul si timpanul. Muzica lautareasca de cantat e foarte greu si sunt trei sau patru formatii in toata tara care canta muzica lautareasca. Pe cand maneaua, daca ai doua-trei tobe si un gurist, ti-ai facut toata treaba.

connaisseur: Sunteti presedintele juriului festivalului de la Mamaia, se mai face muzica buna in Romania?

M.V: Daca vorbim despre muzica usoara cred ca este momentul in care ar trebui sa ne intrebam daca mai vrem sa facem muzica de buna calitate. La Mamaia, cred ca versiunea de festival pe care il propunem anul acesta, va aduce in discutie profesionalismul. Asta va demonstra pe ce pozitie ne aflam in momentul de fata vis-a-vis de ceea ce inseamna seriozitate in muzica. Orice gen de muzica poate fi cantat. Daca il cati prost anulezi genul, te faci si de ras, si ajungi indezirabil. Pana si maneaua cantata bine arata ca preocuparea ta pentru esenta muzicii inseamna mult mai mult decat sa-ti arati chiloteii sau nurii. In momentul de fata, la capitolul muzica usoara, romanii sunt un dezastru. Asta pentru ca noi am importat numai shit-uri. Shit-ul este tot un fel de kitch, dar are alte componente.

„Tiganii au nevoie de educatie, de cultura si de constiinta”

connaisseur: Care este problema etniei rrome?

M.V: Ca si la majoritari, principala problema a etniei rrome rezida in lipsa de educatie si cultura. Dupa aceea putem vorbi de infractiuni sau de comportamente imorale. Totul se trage de la educatie si de la cultura. In ’90, cand romanii au auzit ca democratia s-a instalat in Romania au zis ca totul e la liber. Inclusiv furtul, minciuna, lucrurile cele mai grave. Din cauza asta noi nu ne-am alaturat altor tari care au intrat dupa ’90 intr-un circuit european. Undeva se intampla un scurtcircuit. Un popor care nu are educatie si cultura moare. Asta este valabil si la tigani. Multi dintre tigani sunt salbatici siexista comunitati tiganesti in tara in care se traieste ca in feudalism, intr-o oranduire ca in epoca de piatra. Eu am vazut oameni care traiesc in bordeie, oameni care atunci cand se duc acasa intra in pamant. Tiganii mai sufera si de niste boli care, in alte parti, au disparut de vreo 30 de ani. Asta din lipsa de cultura si de educatie, dar si din lipsa de atentie a majoritarilor. Ca sa nu mai spun ca tiganii se impuiaza de doua ori mai mult decat majoritarii. Daca acum ei sunt in jur de doua milioane, doua milioane si jumatate, peste 15 ani, daca lucrurile merg asa, pot ajunge la cinci milioane. In avantajul cui este daca ii lasi de izbeliste si nu te interesezi de soarta lor?

connaisseur: Au nevoie rromii de un rege?

M.V: Tiganii au nevoie de educatie, de cultura si de constiinta. Nu au nevoie de regi, voevozi, printi si alte titluri fanteziste. E ridicol. Cioaba batranul a fost bulibasa, iar in prezent, Florin Cioaba care imi este prieten ar trebui sa inteleaga ca sceptrul, coroana si tronul sunt de domeniul basmului. Titlul de rege suna bine, e pitoresc, dar tiganii nu au de ce sa reprezinte vreo curte regala.

connaisseur: Cum ramane cu legendele care circula prin Europa: lebedele mancate si portofelele furate?

M.V: Aia cu portofele furate circula si in legatura cu majoritarii, de exemplu cu moldovenii, si legendele astea fac trimitere si la alte zone ale tarii. Cea cu lebedele este o poveste. In perioada in care eram deputat al rromilor am cerut o nota scrisa, pe care o am, atat a consulului nostru la Viena cat si a ambasadorului Austriei la Bucuresti. Ambii au facut un studiu al acestui eveniment si au spus ca acolo nu erau lebede si, cand sunt, nimeni nu le vaneava. Mai ales, din cate am inteles eu, lebada nu e de mancat pentru ca are o carne atoasa, are o carne proasta. Poate or fi furat lebede sa isi faca perne din puf dar sa furi niste lebede doar pentru atat… intelegeti ca este absurd. Asta a fost o poveste care a circulat din cauza unor binevoitori dar ea nu are nici o legatura cu realitatea.

Cum ti se pare?

Dacă v-a plăcut acest articol, dacă vă plac evenimentele cu oameni frumoși sau dacă sunteți interesați de cultura wine & lifestyle, vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...

12 thoughts on “Madalin Voicu: „Un tigan – in speta, eu – are puterea si forta sa convinga si sa bucure oamenii”

  1. tot respectul pt d.Madalin.Din pacate dumnealui nu are nici talent si nici charisma.E o odrasla…adica o nulitate

  2. as dori sa vad artistul din tine la televiziune nu personajul jalnic de la televiziuni care le stie pe toate si jigneste pe ori cine dupa bunul plac.Mai ho.

  3. mie unul îmi place acest juma de ţigan juma român că-ci el (e ca obama) fără cultura românească şi universală nu putea „parli” aşa frumos.

  4. – nea…Voicu, mai tii minte cind il injurai pe directorul liceului de arta — profesorul de teorie muzicala – TUCALIUC CONSTANTIN, IN VAZUL SI AUZUL elevilor care se aflau la ore ? — Tu, aflindu-te pe maidanu’ de fotbal iar profesorul chemandu-te sa vii la curs…

  5. Acum il urmaresc pe acest jmecher poleit in ”moralist” la emisiunea ”Diferiti/Impreuna” de pe B1 cum ii indeamna pe tigani sa invete ca sa dea o ”palma” ”GAGIILOR” adica, romanilor, strainilor. Deci, invatatura cu scopul de a produce – tot – RAU–! Tot in acea emisiune, o ”profesoara” de limba romani din Ferentari ameninta pe romani ca sa termine cu discriminarile impotrivatiganilor daca vor sa aiba un viitor bun….ACESTI INDIVIZI PRIPASITI IN TARA NOASTRA NE-AU STRICAT COPII, CARE — LA RINDUL LOR FAC ”POLITCA” DE PERVERTIRE A URMASILOR ROMANILOR…

  6. Mădălin Voicu, te urmăresc demult, nu vorbesc de articolul ăsta doar. Nota 10 pentru tot ce zici, ce reprezinţi. Dacă ar mai fi o treime doar din politicienii din ţară jumate cât tine, am duce-o mult mai bine. Sănătate maximă şi putere!

Comments are closed.