Zvon mare s-a dat pe tot cuprinsul unei împărății viticole, cum că odrasla cea dragă (și cam puțină la minte și experiență) a familiei cârmuitoare e tocmai bună de dat. Bietul tată-său, care-o iubea, secat la inimă s-o tot vază oftând cu privirile rătăcite la raft, încercând să miroasă și ea a meniu de restaurant mai de soi, dădu sfoară-n țară că o va da primului somelier sau marketer care e în stare să treacă trei încercări, plăsmuite de dânsul după modelul despre care citise într-o carte de marketing a viticultorilor italieni. Nu conta nici măcar sexul fericitului – în definitiv, viitoarea mireasă era doar o cantitate de vin – important era să aibă cineva grijă de biata făptură.
Publicitate
La auzul veștii, mulți viteji și viteze hotărâră să-și încerce norocul, din toate colțurile împărăției și chiar venind de peste mări și țări. Căci, vezi bine!, zestrea miresei era ispititoare iar ea însăși nu era chiar cea mai slută. Toți se pregătiră cum putură mai bine… Care cu-o diplomă luată rapid și-un tastevin de somelier, care cu patalamaua WSET (unii chiar cu-amândouă). Alții, cu istorie personală atent plăsmuită, de aventuri prin cramele de pe-afară ce nu puteau fi verificate… sau doar cu-n ruj mai aprins și-un decolteu mai adânc. Unii, abia știau a lega patru vorbe din gură ori scris, dar erau încrezători că se vor descurca în vreun fel. Cu prilejul ăsta se dezgropară până și morții mai proaspeți din familia câte-unui pretendent năcăjit, care avea nevoie de-o pereche de pantofi buni, să se prezinte la tentanta-ncercare.
Veni și ziua marii judecăți: ograda împăratului să umplu de zarvă, înțelepții CEO, CFO și COO se așezară de-a dreapta și de-a stânga jupânului. Chiar 4 consultanți de vânzări din alte zări veniră să vază turnirul, iar vreo 8 moașe de marketing se băgară și ele în seamă, căci împăratul mai avea câteva alte odrasle cărora urma să le vină sorocul. Pețitorii mai de soi fură rapid dați la o parte sau se retraseră singuri, văzând ce adunătură s-a strâns la nuntit, iar în vâltoarea nemaipomenită a evenimentelor împăratul uită de cele trei încercări la care avea de gând să-i supună pe pretendenți și se zăpăci strașnic privind ba într-un decolteu generos, ba la pieptul lat al unui guraliv care-și exagera importanța, dar care părea puternic și bun de dârvală. Sfioasa mireasă, pe care toată lumea uită s-o întrebe ce i-ar plăcea, căzu până la urmă pe mâna dibace a unuia care o închise aproape imediat într-un turn (pentru propria protecție și poziționare, firește) și care trăi apoi fericit, mormâind pe la degustări câte o aluzie despre farmecele ei delicate și povestind plin de patos cum a câștigat el întrecerea.
Scribii palatului notară conștiincioși câte găini s-au tăiat, câte vedre de vin s-au băut și câte felicitări s-au schimbat. Iar împăratul continuă să trăiască și el fericit privind, mândru, la creșterea vinurilor de retail și mulțumit că a reușit și cu odrasla-problemă: din când în când îi mai ajungea la ureche că mirele o cam face de rușine pe la beții și-o mai și altoiește (dar, hei!, poate are și omul dreptate, iar viața nevestelor așa-i de când lumea). Iar mireasa, cum nu știa a se plânge și nici a compara, se împăcă și ea cu situația.
____
Mai pe scurt, am scris acest text ca semnalare că din ce în ce mai mulți impostori și prostănaci poluează cu prezența și faptele lor industria vinului de la noi. A devenit scârbos. Cine se simte vizat, să fie sănătos!
