Noile vinuri ale Moldovei, tot mai prezente în România

FOTO/Vinul.ro - vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...

Probabil cea mai vizibilă noutate cu care a venit ediția de toamnă 2015 a târgului de vinuri Good Wine a fost standul Wine of Moldova (Vinul Moldovei – O Legendă Vie). În fapt, atât de vizibilă, încât cineva nefamiliarizat cu acest tip de evenimente ar fi putut crede că târgul era construit în jurul fraților de peste Prut: o construcție vastă, înaltă, modernă, luminată puternic, cu multe căi de acces și cu multiple tejghele de degustare, plasată strategic în mijlocul spațiului disponibil. Suplimentar față de prezența cu stand, în spațiul adiacent dedicat conferințelor Good Wine, două masterclass-uri despre vinurile Moldovei, pentru profesioniști și pasionați, au fost susținute de către cunoscutul Cătălin Păduraru. În condițiile în care n-am remarcat să se fi derulat și vreun demers similar despre vinuri românești, aceste inițiative au fost de natură să sporească și mai mult importanța “desantului” de dincolo de Prut asupra târgului de la Romexpo.

Cu ce se poate lăuda vinul moldovenescWine of Moldova stand aglomerat
Viticultura Republicii Moldova, exprimată în câteva cifre, arată așa: 112.000 de hectare plantate cu viță de vie, dintre care 70% soiuri albe și 30% roșii; 73% din plantații cu soiuri internaționale, 17% cu vițe din zona Caucazului și 10% cu soiuri autohtone (similare celor din România); peste o treime din plantații sunt alocate soiurilor aromate. Producerea vinului pe aceste teritorii este atestată din anul 3000 î Ch iar prima viță de vie din 7000 î Ch. 3,8% din suprafața totală a țării o reprezintă plantațiile cu viță de vie (totalizând 7% din terenul arabil al Republicii). Vinul înseamnă 7,5% din totalul exporturilor (3,2% din PIB) și 15% din populația activă lucrează în domeniu (250.000 persoane).

Evident, dacă ne mai amintim de celebra manifestare “de mase” organizată în beneficiul vinurilor moldovenești în Piața Constituției în urmă cu vreo zece ani, interesul producătorilor din țara soră pentru piața românească este un fapt istoric și reciproc valabil, influențat în mod decisiv de embargourile impuse de autoritățile de la Moscova dar și de intervenția proiectelor organizației americane USAID în sprijinul industriei de profil.

Wine of Moldova masterclassDe altfel, resursele alocate de Wine of Moldova pentru piața românească au început deja să producă efecte: într-o discuție cu unul dintre responsabilii proiectului, am putut afla că în 2015 exporturile de vin îmbuteliat către România au crescut de aproximativ 2 ori față de anul precedent. Și totuși, etapa 2015 din acțiunile de promovare a reușit să vină din nou cu ceva spectaculos: și de această dată, ca în ultimii ani, n-a mai fost vorba de vinuri demidulci de tip oxidativ, care încep să nu mai aibă căutare nici la noi și nici în Uniunea Europeană, ci de unele create în conformitate cu stilurile apreciate azi de către consumatorii occidentali pretențioși. Evoluția aceasta a fost extrem de evidentă pentru toți cei care au participat la masterclass-uri și la degustările de la stand și care erau familiarizați măcar frugal cu vechile produse ale enologiei moldovenești. Am remarcat cu deosebire îndrăzneala asamblajelor de soiuri autohtone cu unele internaționale (Rară neagră cu Malbec, Syrah, Cabernet), precum “5 elemente” a lui Constantin Stratan, “Individo” de la Chateau Vartely, “Vinohora” roșu de la Purcari, dar și “Lupi” sau “La Petit Sophie” de la Gitana. De altfel, asamblarea soiurilor tradiționale cu cele mondiale a fost o idee subliniată în mod repetat și pe parcursul masteclass-urilor de către Cătălin Păduraru, care a vorbit despre necesitatea aceleiași abordări și pentru producătorii români.

Wine of Moldova VatraO altă diferență semnificativă a constituit-o apariția, pe lângă “monștrii sacri” ai industriei din Republică, și a unui întreg nou val – puternic – de mici producători, preocupați în mod vizibil de inovație și calitate. Mai mult – și cred că asta merită remarcat îndeosebi – promovarea micilor vinării a continuat și în altă formă, după încheierea târgului, printr-o cină enogastronomică desfășurată la restaurantul-muzeu Vatra Neamului și organizată cu sprijinul Programului USAID pentru competitivitate, la care au fost invitați bloggeri de vin și gastronomie, formatori de opinie, manageri de magazine specializate și restaurante și membri ai clubului de vin Vademecum, și la care amfitrion și speaker a fost același Cătălin Păduraru. Discuțiile – atât la târg, cât și după – în jurul micilor producători au fost cele mai animate, înțelegându-se de aici că toți cei prezenți au remarcat potențialul de inovație al acestor “vinuri de autor”, de natură să ofere, pe lângă dimensiunea de industrie solidă a vinului moldovenesc, și acel “human touch”, acel “stil de autor” extrem de căutat de către connoisseurii din întreaga lume. “Affinite” 2014 și Cuvee Rouge 2012 de la Et Cetera, Merlot-ul 2011 Mezalimpe, Feteasca neagră 2013 Carpe Diem, Cabernet Sauvignon 2014 Vinaria DAC, Shiraz 2012 Equinox au făcut să curgă multe pahare și vor face, cu siguranță, să curgă și multă cerneală în perioada care urmează.

Câteva nume de ținut minte
Crame precum Bostavan, Castel Mimi, Chateau Vartely, Dionis Group,  F’autor, Mold Nord, Purcari, Suvorov VinVinăria din Vale, Vinăria ȚigancaWine International Project, producătorii de vinars Aroma, Bardar, Barza albă, Călărași Divin, și în special micii producători ca Equinox, Et Cetera, Mezalimpe, Minis Terrios, Vinăria Dac, Carpe Diem sau Molda au toate șansele să devină din ce în ce mai familiare consumatorilor din România, atât pentru vinuri cât și pentru vinarsuri (“divinuri”, cum le numesc ei).

 

Cum ti se pare?

Dacă v-a plăcut acest articol, dacă vă plac evenimentele cu oameni frumoși sau dacă sunteți interesați de cultura wine & lifestyle, vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...