Loading ...
Newsletter
Opiniile editorilor
Articol de Alfred Binder/Wine Marketing & Sales Specialist /www.marketyourwine.com
Mi-am facut o obisnuinta din a citi descrierile vinurilor de pe etichetele acestora sau de pe paginile de internet ale producatorilor. Poate la mine este un defect profesional, dar cred ca si consumatorul obisnuit face acelasi lucru. Atunci cand le si beau incerc sa regasesc in vinuri senzatia promisa de cel care a creat vinul. Este un joc distractiv ce ma capaciteaza si astfel amplifica considerabil placerea pe care mi-o da vinul. Ma bucur atunci cand descopar elemente comune si nu pot sa nu ii apreciez pe cei care fac note de degustare bazate pe realitate. Personal, pe o eticheta prefer informatii practice ce contin descrierea vinului completata de recomandari culinare si de servire, in schimbul celor care fac referire la traditia regiunii sau care au ca scop preamarirea companiei sau a vinificatorului.
Nu intamplator, consider etichetele vinurilor din Lumea Noua ca fiind cele mai utile pentru un cumparator. Chile exceleaza la capitolul „pentru consumator” si acest lucru a contribuit la succesul de care se bucura in intreaga lume vinurile din aceasta tara. La vinurile din Romania, descrierea de pe eticheta sau de pe pagina de internet a producatorului nu are, de cele mai multe ori, nici o legatura cu continutul sticlei. Cand m-am hotarat sa abordez acest subiect stiam ca voi gasi suficient material la care sa fac referire dar nu ma asteptam sa ma amuz atat de copios. De cele mai multe ori nu intelegi ce a vrut sa spuna autorul sau este evident ca nu a spus nimic (ex: “Un vin frumos, valoros, ce prefigureaza un viitor distins.”). La fel de des pot fi intalnite cazurile in care informatiile se contrazic intre ele. Aici am un 
exemplu fabulos in care sunt folosite doua cuvinte cu acelasi inteles si un al treilea care le contrazice (ex.: „…este astringent si taninos, impunandu-se printr-o catifelare specifica celor mai fine vinuri”). Or fi murit toti laudatorii, dar chiar asa… (ex.: „Amatorii de vinuri ce se remarca prin unicitate pot savura acest vin in cazul caruia enologul a o treaba de exceptie.”). Verbul de la sfarsit ti-l alegi singur pentru ca a fost omis. „Copy & Paste” este sfant si in cazul descrierilor la vinuri. Astfel, la un producator din Dealu Mare, Feteasca Neagra 2007 si Pinot Noir 2009 au aceasi descriere. Anii de recolta se schimba si textul ramane acelasi. Greselile de ortografie si de exprimare sunt prezente la tot pasul. Limbajul folosit nu este la indemana consumatorului de rand si nu face decat sa il indeparteze de vin (ex.: „Este un vin de tip stationar la nivel superior” sau “Persistenta finala are suficiente caudalii ca sa-i asigure vinului o medalie.”). La multa lume nu exista nicio diferenta intre aroma si gust. Distractia mea s-a incheiat brusc cand am inceput sa citesc pe pagina de internet a mai multor producatori textele traduse in engleza. Fara suparare, dar nu suna deloc bine. Acest lucru este valabil si pentru traducerea in limba romana a etichetelor la vinurile din alte tari. Ma bucur ca nu pot sa citesc varianta in chineza sau japoneza la producatorii care au si aceste optiuni.
Le recomand producatorilor din Romania sa faca un efort si sa incerce sa isi citeasca descrierile la vinuri prin ochii consumatorului. Nu este usor sa faci note de degustare si poate este mai bine sa lasi acest amanunt in seama celor care se pricep. Rezultatele sunt mai reusite cand la descrierea vinului participa mai multe persoane si aceasta se face cu degustarea vinului in cauza.
