Portretele vinului: Davino – o idee pentru mai binele vinului romanesc

FOTO/Vinul.ro - vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...

Fac multe pentru vin, chiar daca nu lucreaza neaparat intr-o crama. Insa lor li se datoreaza in mare masura calitatea tot mai ridicata si aprecierile pe care incep sa le culeaga vinurile romanesti. Vinul. Ro va prezinta cateva figuri reprezentative din lumea vinului, fara de care imaginea viticulturii si a vinificatiei nationale ar fi fost, probabil, mai sumbra.

Tema acestei luni este una mai speciala. Pentru ca e greu sa realizezi portretul unei idei. Mai ales cand ideea aceea a dat nastere unui proiect, pe cat de ambitios, pe atat de reusit, incat multi au incercat si vor mai incerca sa-i calce pe urme. Poti, insa, incerca sa creionezi portretul celui ce a dat nastere ideii. Sau, in cazul de fata, al celor care au realizat acest proiect. Da, celor, pentru ca e greu sa afirmi ca Davino ar fi putut exista fara Dan Balaban, la fel cum tot atat de greu e sa spui ca s-ar fi realizat fara Bogdan Costachescu. Cei doi se identifica pana la contopire cu un brand admirat si invidiat in aceeasi masura, un brand care a dus vinul romanesc la noi standarde de calitate, un brand despre care se vorbeste cu respect si in Romania, dar si peste hotare.

Dan Balaban

12 august 1968. Bucuresti. Cartierul Militari isi mareste populatia cu inca o persoana. Or fi fost mai multi cei nascuti atunci in acel loc, insa pe noi ne intereseaza doar Dan Balaban. Care, dupa scoala generala, urmata in cartier, ajunge la liceul Tudor Vladimirescu, cu profil de matematica-fizica. Apoi la Institutul Politehnic Bucuresti. O frumoasa si oarecum anosta cariera de inginer i se deschidea in fata. Dar Dan a spus stop dupa primii doi ani de facultate. „M-am apucat sa fac bani”, recunoaste franc actionarul de la Unicom Production. Dar la privirile mele intrebatoare vine cu amanunte: „Am inceput sa fac distributie de vin. Am avut un pont vizavi de IAS tot vandut vin si, fara sa vreau, am inceput sa vad punctele slabe ale industriei, ale distributiei de vin. Am reusit sa ma extind si intre 1996 si 1998 aveam 500 de titluri de vinuri in distributie”. O reusita, apreciata si de revista Capital care, in 1999, il declara cel mai mare distribuitor de vin din Romania. Cu peste 10 % din vinul romanesc imbuteliat in portofoliu. De ce numai romanesc? „Pentru ca sunt un nationalist”, vine raspunsul socant al lui Dan Balaban. Dar si mai socanta este continuarea povestii. Pentru ca, la scurt timp dupa recunoasterea publica, acesta s-a lasat de distributie. Evident, pentru o noua provocare. Aceea de a face vin. O provocare care exista, latent, inca din copilarie, atunci cand tatal lui ii povestea despre bunicul din Dealu Mare, care avea vie si care facea vin. Dan Balaban nu si-a cunoscut bunicul…

Bogdan Costachescu

La cinci luni dupa nasterea lui Dan Balaban, mai precis pe 26 ianuarie 1969, in Urlati venea pe lume Bogdan Costachescu. La acea vreme era nepot de chiaburi, pentru ca bunicul lui n-a vrut sa-si dea via la CAP. 12 hectare de vie avusese bunicul, care, pentru ca s-a impotrivit oranduirii, a ajuns in puscarie. Cand s-a nascut Bogdan, mai avea un hectar… „La noi era o traditie sa-ti faci vinul acasa. Faceam vinul, il puneam in damigene, apoi il ingropam in pamant, sa-l ascundem de controale”, rememoreaza directorul general de la Unicom Production. Scoala a facut-o in Urlati, prima treapta de liceu, tot in orasul natal, la Matematica-Fizica, insa dintr-a 11-a a urmat traditia familiei si s-a mutat la Valea Calugareasca, la Liceul de Viticultura si Vinificatie. „Bine, eu inca din scoala generala eram pasionat de biologie si de chimie, mergeam la olimpiade”, precizeaza Costachescu. In 1987 a trecut peste sfatul tatalui, care ii spusese sa dea la agricultura, ca e mai usor. A incercat direct la Horticultura si, desi erau peste 11 candidati pe un loc, a reusit. Armata a facut-o la Pompieri, insa pentru ca scria frumos, a fost recrutat la cancelarie. Iar in 1988 a inceput facultatea. „Nu stiam ca voi alege vinul. Eram foarte pasionat de biologie, aveam ganduri mari. Am terminat primul an cu 10 pe linie, as fi avut dreptul la bursa republicana, insa, pentru ca nu eram membru de partid, mi-au dat 9 la practica. Colegii, insa, m-au ales sef de an, iar eu am refuzat din acel moment sa fiu inregimentat. Motiv pentru care, dupa Revolutie, am devenit un fel de lider sindical. Ceream revizuirea programei, a scolii, inca imi mai reproseaza profesorii ca eram prea virulent”, povesteste Bogdan.

Intalnire de gradul trei

Mare distribuitor, Dan Balaban incepe sa vada lumea si vinurile lumii. „Am inceput sa vad discrepantele, sa vad cum se face la ei, cum e vinul acolo, consumul, tipul de idee de consum. Atunci am sesizat ca afara majoritatea mergea pe rosu sec, mam gandit ca si Romania va trebui sa se alinieze la aceasta idee. Si am vrut sa fiu un pionier”. Impactul profund l-a reprezentat insa America. „Acolo am descoperit marile vinuri ale lumii, prin anii ’90 un Chateau Margaux era doar cateva sute de dolari in restaurant. Si am gustat din marile vinuri americane. Acolo exista un respect deosebit pentru vinurile lor”. In 1998 imbuteliaza sub marca proprie primul vin, un Sauvignon Blanc din Mehedinti, insa din 1999 a devenit chiar producator, la Urlati, silit de aparitia ordonantei care impunea accizele la vin si timbrele fiscale. „Era o nebunie, trebuia sa fii agreat de producatori… Atunci m-am decis sa ma dedic total productiei”.

Bogdan Costachescu, intre timp, devenise inginer tehnolog la IAS Urlati, raspundea de parte de imbuteliere. Renuntase la toate gandurile cu invatamantul, cu cercetarea, pentru ca simtise ca viata lui e la tara, langa vie. Dar la Urlati nu i-a mers prea bine. Chiar daca avusese doua stagii de pregatire in Champagne, nu era lasat sa faca modificarile pe care le dorea si, plin de frustrari, s-a hotarat sa emigreze in Canada. „In ’99 dosarul era gata. Eram chiar fericit, urmam modelul varului meu, care ma cam ghidase prin viata. El m-a determinat sa ma apuc de electronica, de fotografie. Isi descoperea el pasiunea pentru pesti exotici, hop, imi luam si eu acvariu. Dar lam cunoscut pe Dan. El m-a abordat si mi-a propus sa ne asociem, sa facem noi vin «Ia-o ca o alternativa la plecarea in Canada», mi-a spus. Eu nu eram atat de experimentat, insa curajul varstei si-a spus cuvantul. Nu riscam mare lucru, nu exista presiune, am luato de la zero. Bine, Dan o sa spuna ca a existat o investitie initiala de 100 de milioane de lei vechi. In fine, am inceput cu o sala inchiriata la Urlati, dotarea minimala s-a facut cu timpul”. Dan Balaban cunoscuse multi enologi la viata lui, insa Bogdan Costachescu l-a convins foarte repede. „Eu vazusem multi oameni, insa Bogdan m-a impresionat. A fost si intuitie, si noroc. Practic, intalnirea s-a produs pentru ca trebuia sa se intample”.

Lungul drum al vinului catre Davino Reserva

„In tara aparusera SERVE si Vinarte. O motivatie in plus sa imi urmez calea. Aveam, insa, modelele marilor case din Franta si chiar din Italia. Nu ne-am grabit, stiam ca trebuie sa treaca 15-20 de ani ca sa facem vinul pe care il doream”, povesteste Dan Balaban, care destainuie si tipul de vin care i-a servit ca model: „Sunt un fan al vinurilor din Rive Gauche, Margaux, Latour, Mouton Rothschild. Si acesta este si motivul pentru care am ales Ceptura. Pentru ca, daca Dealul Mare este Bordeaux-ul Romaniei, ei bine, Ceptura este Medoc-ul. Domnul profesor Viorel Stoian mi-a spus ca un Cabernet Sauvignon de Ceptura il recunosti din prima, pentru ca are un plus de catifelare. Stiam, de exemplu, ca la crama, la Urlati, strugurii de Ceptura ii vinificau separat”. Iar in 1999 Unicom Production cumpara prima parcela de vie la Ceptura. 4 hectare compacte. Un adevarat noroc.

Primele vinuri sub brandul Davino au fost realizate in 1999, un Sauvignon Blanc si un Riesling, din struguri de la Drobeta, Dealul Viilor. Insa au fost obligati sa plece de la Urlati, care se pregatea de privatizare. „Pana la urma a fost un pas inainte”, e de parere enologul Davino, care, in 2002, a ajuns sa lucreze in fosta locatie a celor de la SERVE, de la IAS Ceptura. „Acolo am facut primul Domaine Ceptura, primul asamblaj Davino. Bine, de fapt l-am conceput in sufrageria casei mele din Urlati, unde era si sediul firmei noastre in acea vreme, de unde se pastreaza si „Filiala Urlati” in denumirea firmei”, zambeste Bogdan Costachescu. Proiectul Davino mai are ceva aparte. O spune tot Costachescu. „Noi am pornit usor invers fata de fluxul normal. Adica de la vanzare la butuc. Pentru noi se pare ca a fost mai bine asa, vinul e o poveste frumoasa, dar, ca s-o reiei an de an, trebuie sa-l si vinzi.

Iar aici e meritul lui Dan Balaban, care avea experienta pietei”. Si Davino a continuat sa se dezvolte. In 2002 inca mai cumparau vin, pe langa ceea ce se producea din struguri cumparati, pe care ii procesau ei. Apar in patrimoniu si alte terenuri. Alt noroc, un teren de 20 de hectare, tot in Ceptura, poate singurul teren al unei familii cu un singur mostenitor. Dan Balaban mai dezvaluie un secret: „N-am facut nicio afacere cu statul, niciodata. Am cumparat numai de la proprietari privati, cu banii jos. Si numai in Ceptura. Suntem singurii care lucram intr-o singura comuna”. Din 2004, an in care si-au deschis propria crama, nu au mai cumparat vin. Numai struguri. Bogdan Costachescu mai lasa sa-i scape ceva din strategia proiectului: „Acum avem plantatii pe toate cele patru dealuri din Ceptura. Clone diferite, microclimate diferite. Am mers putin si pe ideea diversitatii. Asteptam confirmarile. Stim ca ne-am creat un inceput de traditie, dar mai e mult de munca” e de parere enologul, care e mandru ca, in fiecare an, la Davino s-a simtit cresterea calitativa. „Ma uitam acum la Domaine Ceptura Rouge 2004, care a fost declarat vinul lunii in Decanter Ungaria. Acum mi se pare un junior pe langa fratii lui mai tineri…” Evolutia calitativa e evidentiata si de Dan Balaban, care declara ca, in momentul actual, vinul sau favorit este Reserva Rouge 2009. „Este cel mai aproape de ceea ce a fost idealul nostru atunci cand am inceput”. Apropo de Reserva, vinul, unul cu totul special, a aparut abia in cel de-al zecelea an de productie. „Poate ca si acest amanunt a contat mult in succesul nostru, nu ne-am grabit niciodata”, adauga Dan Balaban.

Davino, incotro?

„Ne indreptam catre maturizarea deplina, in 5-6 ani sper sa o atingem. Incepand cu recolta 2018, care se va bea prin 2021, 2022, vom avea rezultatul final, formula aceea pe care o tot evidentiaza marii producatori de peste hotare. Dar mai avem mult de muncit pana atunci”, afirma Balaban, sustinut repede de enologul cramei. „Speram sa finalizam pana atunci setarile de finete dintre vie si crama. De fapt, din crame, pentru ca, pana atunci, vom finaliza si proiectul celei de-a doua crame a noastre. O crama rezervata strict vinurilor rosii, de la premium in sus. Si cand vom avea aceste atuuri in mana, vom incerca sa obtinem tot ce ne ofera mai bun natura”.

Aceasta este, pe scurt, istoria unei idei care a schimbat frontiere pentru vinul romanesc. Idee care, in industrie, e cunoscuta, apreciata, invidiata chiar, insa nu intotdeauna la vedere. „Nu sunt multi enologi care sa ma fi intrebat cum am facut un vin sau altul. Unii se uita la noi si ne copiaza fara sa inteleaga. Or, nu de imitatii are nevoie vinul romanesc, ci de personalizare. E loc de mai mult si de mai bine, si la noi, si la altii”, spune Bogdan. Dan Balaban simte nevoia sa detalieze: „Pe cei de afara am mai multe sanse sa-i fac sa ma inteleaga decat pe cei de aici, cu care, de fapt, sunt infratit. Asteptam sa ma intrebe «Bai, Balaban, cum ai facut asta sau cealalta ?» Insa multi intreaba doar de ce e scump vinul. Totul e doar o atitudine de atac, nu de dialog. Pai, sincer, eu nu cred ca vinurile mele sunt scumpe. Eu cred doar ca vinurile mele sunt bune. Si sunt bune pentru ca in vin trebuie sa investesti, pe langa bani, si suflet si multa, multa pasiune. Mie mi-a placut vinul si inainte, dar, cand am inceput sa-l produc eu, am inceput sa-l iubesc”.

Cum ti se pare?

Dacă v-a plăcut acest articol, dacă vă plac evenimentele cu oameni frumoși sau dacă sunteți interesați de cultura wine & lifestyle, vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...