O mana de amici au pus bazele unei colaborari de bun augur pentru toata lumea, la restaurantul Impala (langa benzinaria de la intersectia Eminescu / Tunari). In fiecare miercuri din aceasta luna, incepand de astazi, se vor petrece degustari de mancaruri si vinuri portugheze, mancarurile extrase din portofoliul lui Matei Perahim (celegul meu de pagina de la Saptamana Financiara), iar vinurile importate prin Portugal Trading. Daca ajungeti prin zona, e de vazut. Din meniu: supa de piatra, iepure dulce-acrisor, marinada de crevete, salata calduta de galbiori si midii, langustine…
June 3, 2009
May 30, 2009
Agricultura organica, intoarcerea la gust
Mancarea organica este mai scumpa decat cea disponibila in supermarketuri pentru un motiv simplu: pe un hectar de rosii, sa zicem, cresc nu doar mult mai putine plante, ci si rosii mai mici, mai firave, care necesita mai multe tratamente. In schimb, au gust de rosii, nu de hartie si de creta. Inceputa ca un curent exclusiv al fermierilor, interesati sa-si revigoreze pamanturile obosite de agricultura „de performanta“, agricultura organica a ajuns sa ocupe mii de file de legi care variaza de la o tara la alta.
Huaiyang, bucatele gatite de toti chinezii
China are opt mari scoli de gastronomie, fiecare nascuta din resursele regiunii geografice de care apartine: Anhui, Canton, Fujian, Hunan, Jiangsu, Shandong, Sichuan si Zhejiang. Acestora li s-au adaugat, in timp, scolile mai cosmopolit-rafinate din Beijing si Shanghai, pentru a intruni cifra magica 10, in cadrul conceptului de „10 mari traditii“. Dincolo de acestea, bucataria Huaiyang este cea care a facut marele pas catre globalizare, produsele sale fiind cele pe care le gasiti, de obicei, in toate restaurantele raspandite prin lume.
Olandezii zboara, dar nu de la mancare li se trage
Tara mica, dar cu posibilitati mari, daca se legalizeaza doua-trei lucruri interzise în alte parti. Probabil asta si-au spus cei care au hotarat sa faca din turism mina de aur a Olandei, cunoscuta acum ceva vreme ca sursa de lalele, saboti si diverse lucruri macinate la mori de vant. Iar genul de turisti atrasi nu consta neaparat în fani ai cinelor simandicoase sau ai alchimiei gastronomice. Drept rezultat, mancarea „la minut“ s-a perfectionat incredibil, în timp ce „marile restaurante“ au ramas putine, împrastiate prin tara si, în fapt, mai putin competitive decat în restul Europei.
Carmangeria slow food a Bucurestiului
Salamurile industriale, injectate cu arome si „zeama de fum“, muschiuletii sigilati in pungi vidate, doar ca sa nu curga toate chimicalele din carne, carnatii care se revendica a fi traditionali, dar stau trasi in „intestine“ de plastic – toate acestea pot deveni, in sfarsit, istorie. De la sfarsitul lui 2008, Taran Baciu Ioan le aduce bucurestenilor bunatati de prin Fundu Moldovei.
Grecia delicioasa din spatele gheretelor
Daca ajungi in Grecia doar ca sa faci poze cu telefonul, sa stai intr-o camaruta de la malul marii si sa mananci salamul din portbagaj – ori o lipie umpluta pe strada, ca lux maxim – pierzi cu siguranta. Se poate manca mult si bine doar evitand aglomeratiile turistice. O taverna la marginea orasului, departe de mare, sau o taraba dintr-o piata de zarzavat pot rezerva mari surprize.
Civilizatia Greciei Antice pare sa-i fi spiritualizat intr-atat pe locuitorii cetatilor, incat rar se putea vorbi despre vreun festin gastronomic.
Belgia, idealul gourmet: mult si bun
In peisajul gourmet european, Belgia incalca multe reguli ale bucatariei fine, restaurantele fiind puse in situatia de a multumi clienti proveniti din zeci de tari cu obiceiuri radical diferite. Se spune despre bucataria belgiana ca ar consta in „portii mari ca in Germania si bune ca in Franta“. Nu e de mirare, deci, ca pana si cele mai fitoase restaurante ofera cantitati serioase de mancare la preturi la care francezii abia decoreaza platourile.
Craciunul global: delicatese, afumaturi si multe pasari
Romanii isi sarbatoresc Craciunul intr-un amestec de traditii celte (bradul), nordice (Mos Craciun), pre-crestine (sacrificarea porcului) si crestine (nasterea lui Iisus). Nu ne vom mira, deci, cand lebarul, toba, jumarile, carnatii, piftia, soriciul si cozonacii vor fi inlocuite de aripioare de potarniche, spuma de ciocolata sau creveti. Pana atunci, cateva vorbe despre cum se organizeaza masa de Craciun prin lume. (more…)
Italia traditiilor exemplare
Institutul de Comert Exterior al Italiei (ICE) a organizat saptamana trecuta cea mai mare intalnire de pana acum dintre producatorii italieni de vinuri si produse agroalimentare traditionale si potentialii parteneri romani. Mai exact, reprezentantii a 44 de Aziende si Cantine s-au intalnit cu cei peste 100 de sommelieri, bucatari, proprietari de restaurante si de magazine din Romania, care i-ar putea sprijini in tentativa de a cuceri piata autohtona.
Salata de pe fundul marii
Enervantele alge, care ne fac litoralul de nelocuit dupa orice vant mai puternic si care se insinueaza neplacut la fiecare pas facut prin apa putin adanca, ar putea deveni solutia omenirii impotriva foametei. Dar asta e problema guvernarilor. In gastronomie, algele sunt un miracol gustativ care intarzie sa ajunga in Romania. Si chiar unul foarte sanatos, daca ar fi sa ne luam dupa oamenii de stiinta.
(more…)