In urma cu doua-trei zile, revista tiparita Vinul.ro a ajuns si la Vinterra, de unde am avut supriza sa primesc un telefon intrigat. Acesta se refera la topul de Feteasca neagra, mai exact la sticla degustata de catre juriul nostru. Iar telefonul – nu sunt genul sa ma conformez cerintelor producatorilor – m-a informat a doua lucruri despre care chiar cred ca este nevoie sa se afle:
- sticla de Feteasca neagra Black Peak pe care am punctat-o destul de prost pentru ca vinul se oxidase nu costa 13 lei, asa cum notat noi (13 costa vinul vecin din lista de cumparaturi) ci 22 de lei. Un director Vinterra m-a asigurat ca la 13 lei nu mai exista nici un vin produs de aceasta firma
- Vinterra a inlocuit in mare parte din magazine Feteasca din 2003 cu productia din 2006, un vin nu numai premiat in concursuri mari, ci si recomandat oficial de subsemnatul pentru tipicitate de soi si calitatea vinului.
Inteleg de ce topurile noastre ar putea sa enerveze multa lume si sunt sigur ca multi producatori de calitate pot face dovada ca sticlele lor contin vin bun. Imi fac si datoria jurnalistica sa anunt ca ar fi bine sa incercati vinul din 2006. Insa tot datoria mi-am facut-o notand acel vin expirat cu mai putine puncte decat chiar vinul unei companii compromise, cel putin pentru mine, recte 1949 de la Vincon (chiar daca are mai multe puncte, tot nu prea e decat la limita de potabil).
Poate ca am luat singura sticla oxidata din istoria acestui vin. Nu spun ca nu e posibil. Dar cineva a pus-o acolo si altcineva urma sa o cumpere. Iar lucrurile ar fi stat si mai prost daca degustam o sticla trimisa de producator, o laudam, apoi cineva mergea sa o cumpere si dadea peste sticla oxidata. Care – personal – cred ca face parte dintr-un grup de sticle prost pastrate.
Si astfel ajungem la problema care tulbura, de fapt, piata: suntem un neam care, in mare, bea atata bautura proasta, incat nimeni nu-si da silinta sa pastreze macar putinele lucruri bune in conditii decente. Lazile trantite de dimineata pana seara, cele 35 de grade ziua si 5 grade noaptea prin care trece vinul luni intregi, devalmasia din rafturi, unde raman sticlele din spate cu anii, raftul fiind completat “in fata” – sunt doar cateva din torturile care transforma orice vin in posirca. Si, dupa atata amar de vreme de baut vin de surcele, multi nici macar nu stiu ca beau un vin mult mai prost decat atunci cand a ajuns la retailer.
Pe noi, in scoala de jurnalism, ne-au invatat odata ca responsabil pentru un articol nu este doar jurnalistul, ci toata linia de responsabilitate, de la directorul ziarului, redactorul sef, redactorul sef adjunct, seful de sectie, ziaristul, ba chiar distribuitorul si vanzatorul.
Inlocuiti stirea cu o sticla de vin si o sa aveti un lant de responsabilitate similar. Doar ca, romaneste, stam sa dam vina: producatorul pe distribuitor, retailerul pe producator, carciumarul pe importatorul din cauza caruia tine vinul romanesc un an in frigider, vanzarile pe concurenta care face discounturi neomenesti, consumatorii pe hypermarketuri si tot asa.
Cand ajungi acasa obosit, gatesti doua ore si speri sa te asezi omeneste cu un pahar de vin si o friptura de vita in fata unui film-spalare-pe-creier si iei o gura de bors, nu mai conteaza cine si unde a gresit. Si intrebarile raman: ce facem? Putem sau nu putem sa influentam piata? Merita efortul?
De renuntat la astfel de degustari nu trebuie renuntat. Intotdeauna vor exista critici sau pur si simplu pareri contra, care isi au si ele rolul lor. Producatorilor care contesta le poti pune la dispozitie lotul si nr. sticlei si apoi trasabilitatea produsului este treaba lor. Eventual si locatia de unde a fost cumparata, daca primele 2 informatii nu sunt de ajuns.
Ca uite si eu ma asteptam sa gasesc in lista vinurilor degustate si o Feteasca de la Vinarte, pe care eu o mai gasesc in supermarketuri si care este pe acelasi palier cu cea de la Prahova.
Apoi mi se pare tragi-comic sa vezi ca Oenoterra imbuteliaza sub brand propriu o Feteasca de o calitate inferioara decat cea pe care i-o da lui Karl Reh pentru Val Duna.
Tine-o inainte!
Comment by dirk — May 11, 2008 @ 17:29
@ dirk:
In nici un caz nu se pune problema sa renuntam la degustari. Problema este investitia enorma de timp si energie pe care o facem in “lamurirea pietei”. Nu pot sa-ti spun de cate ori am avut ocazia sa vorbesc cu producatori sau cu vinificatori care arunca pe piata vinuri proaste si sa ma pomenesc ca-mi sar la gat, ca vinul lor e cel mai bun din lume, ca se face din ravac, ca blablabla…
Ideea e ca am putea sa renuntam (pe mine m-a obosit infiorator ultima perioada), la chestiile care tin de suflet, sa ne multumim cu privirea “la rece” asupra pietei si acasa sa tinem “la vedere” doar sticle de 20 de lei din chile, africa de sud sau australia, ca sa n-avem surprize. iar nenii aia care fac zeama proasta sa ramana ei cu ale lor, ca a doua oara nici nu mai incercam sa le atragem atentia ca fac prostii…
Comment by Radu Rizea — May 12, 2008 @ 07:29
Mi se pare foarte util aceasta tip de degustare, pot trage semne de alarme pt producatorii serious, ca sunt unor si alte problem precum spune radu cu rotatie de stoc in magazinele, si conditie de depozitare prost.
Mi se pare complet inutil concurs cum a fost saptamana trecut cand unii producatorii (cam acelasi fie care data) ia 9 medalie de aur pt vinurile care nu au foarte mare tangenta cu cele care sa gaseasca in piata.
Comment by philip cox — May 15, 2008 @ 17:45
Pentru mine ca om obisnuit, care cumpara o sticla de vin de la magazin pe care vrea s-o bea acasa linistit (cu sau fara film-spalare-de-creiere), degustari ca acestea mi se par mult mai utile decat rezultatul unui concurs (au si ele farmecul lor, e drept) pentru ca asa cum spune si Domnul Cox (despre care nu ma pot abtine sa nu spun de fiecare data ca mi se pare foarte frumos din partea dumnealui sa intervina in discutii de genul asta, el situandu-se oarecum de cealalta parte a barica(t)dei) multi dintre noi au acces la vinul din raft si nu la cel pe care producatorul il prezinta in concursuri si care de multe ori nu au nici o legatura unul cu altul.
Comment by alibus — May 16, 2008 @ 06:21