Integrarea in Uniunea Europeana si, odata cu ea, scutirea de taxe pentru importurile de vin produs in comunitate au adus consumatorilor romani optiuni reale, paradoxuri, dificultati in alegere, dar si multe satisfactii. Vinul bun exista pe piata, ba chiar la preturi extrem de rezonabile, insa comunicarea catre consumatori se face inca destul de dificil.
Din ianuarie 2007 pana astazi, piata vinului a cunoscut un salt calitativ fara precedent. Practic, aproape toti marii producatori de vin din lume – inclusiv SUA, America de Sud, Australia, Africa de Sud si Europa – sunt prezenti pe piata autohtona, cel mai des prin intermediul importatorilor. Aproape ca nu mai exista niciun portofoliu de importator care sa nu cuprinda vinuri mari, medaliate in repetate randuri la concursurile internationale.
Diversificarea pietei a stimulat si cresterea rapida a numarului de magazine specializate, dar si a revistelor dedicate acestei piete. Astfel, daca in urma cu patru-cinci ani nu se putea vorbi despre aproape niciun fel de retail de nisa, in afara de Vinexpert si fostul Vinlux, astazi Vinexpert-ul se extinde in toate orasele mari, iar Bucurestiul s-a imbogatit cu Wine Specialist-ul sommelierului Daniel Borteanu, Etich Wine, al lui Cornel Sandu, Arte, Vino e Viaggio al sommelierului Marian Timofti (in asociere cu Victor Surdu) si urmeaza sa mai gazduiasca si magazinul Bon Viveur al colectionarului clujean Adrian Sancraian. In Pitesti a aparut un magazin de vinuri exemplar, Praxis, iar specialistul gourmet Cristi Boerean a organizat un cochet magazin de vin in Resita. In Cluj, Vinoteca Bolyai ar trebui sa-si gaseasca o noua locatie, mai cuprinzatoare. Faimosul Dr. Pusca a inchis, in schimb, magazinul din Piata Unirii, relocandu-se la Faclia, pe drumul spre mare, unde a deschis un complex gigantic, fata de magazinele obisnuite, in imediata apropiere a celor cateva sute de hectare de pe care isi va culege strugurii pentru propriul sau vin.
In paralel, presa dedicata vinului a cunoscut o crestere exploziva. Vinul.ro, pana de curand singurul portal specializat, a lansat pe piata o editie tiparita, Clubul Presa de Vin a lansat „Vinul & Via“, iar tandemul Marian Timofti – Victor Surdu a reusit sa rebranduiasca fostul Wine & Spirit Club, la randul sau, fost „Wine Industry“), lansand Romanian Wine Art, o revista care pare sa aiba mai multa viata decat predecesoarele sale.
Vinul romånesc, impins de la spate
In fata invaziei de vin bun de import, cativa producatori au facut pasi importanti spre completarea portofoliilor proprii cu produse premium si superpremium. La Cramele Recas a fost produs primul Shiraz accesibil ca pret, dar de calitate pur europeana (medalie de argint la Syrah du Monde). Acestuia i s-a adaugat Chardonnay Sole, medaliat cu aur la Chardonnay du Monde. Tot la Cramele Recas, portofoliul de importuri s-a imbogatit semnificativ in 2008, compania semnand contracte de reprezentare cu gigantii Hardy’s si Robert Mondavi, dupa ce deja daduse lovitura cu italienii Masi si Planeta, precum si cu francezii de la Chamarré („vin bun la bani putini“).
Al doilea producator cu o evolutie remarcabila in 2008 a fost Carl Reh Winery, rebranduit sub numele de Crama Oprisor, care a lansat cel mai mare numar de editii speciale si editii limitate. Cupola Sanctis (Sfantul Gheorghe, Sfantul Dumitru si Sfanta Ana), Erotikon (trei soiuri, cate 2.000 de sticle) si Passarowitz (1.718 sticle, dedicate pacii de la Passarowitz) vor fi completate si de brandurile gata de lansare: Tormen-tum, Smerenie, Dragaica Rosie si Rusalca Alba, toate fiind vinuri de exceptie, fata de cele care impanzesc in mod traditional piata.
Portofoliul de importuri de la Carl Reh s-a diversificat la fel de puternic si de bine echilibrat calitativ, compania reprezentand gigantii Penfolds, Beringer, Reh Kender-manns si Lindemans.
Dintre micii producatori, Wiengut Brutler&Dr. Vicol a reusit sa atraga atentia printr-o mai atenta distributie a produselor (consumate, pana de curand, exlusiv in Ardeal) si printr-o mai buna reprezentare in cadrul evenimentelor de profil. Vinurile Nachbil, pe care le produce compania, se situeaza fara ezitare printre cele mai bune vinuri roma-nesti, chiar daca firma este una inca relativ tanara.
DAVINO, standardul de vin premium, a continuat sa domine piata de lux autohtona, Flamboyant-ul lor reusind sa obtina 98 de puncte si o medalie de aur la Mundus Vini, in Germania.
Revelatia anului in productia autohtona a fost insa Clos de Colombes, un domeniu de doar patru hectare dintr-o zona „imposibila“, langa statiunea Olimp, unde au fost create vinuri de-a dreptul unicat, inimitabile si la un standard de calitate care ar smulge regrete oricarui Chateau.
Revelatiile in materie de importuri au venit, indiscutabil, de la Adi Sancraian, care si-a transformat pasiunea in afacere si a lansat pe piata cateva vinuri de geniu din Languedoc. Printre ele, Plô des Figues, Clos des Poetes, Clos des Nines, La Petite Siberie – nume inca departe de a intra in constiinta publica, dar care l-au sedus instantaneu pe orice fericit a avut ocazia sa le deguste.
Ca veni vorba despre constiinta publica: marea pierdere a pietei este continuarea monopolului desfacerii in horeca. Restaurantele sunt repetentii anului. De la ultima bomba pana la cel mai de fite restaurant, in 90% din cazuri, lista de vinuri incepe cu Jidvei si Vincon si se termina cu Murfatlar si Cotnari. La cata bogatie exista pe piata, consumatorii ar merita mai mult. Ar merita sa aiba macar de ales.