Radu Rizea

Daca tot mi s-a facut onoarea de a fi primit printre cei care isi permit sa-si dea cu parerea despre vin, mancare si alte vicii, am sa incep prin a pune la dispozitie cateva linkuri ce se pot dovedi utile. Tona de articole scrise despre hobby, lux si (de cateva luni incoace) gastronomie va stau la dispozitie aici. Inclusiv cateva delicateturi de branzeturi, mizilicuri, sosuri, single malt-uri, cognac si alte mancaruri care s-ar putea sa va trezeasca pofte.
Daca nu aveti rabdare sa sapati prin arhive, specific pentru zona vinurilor sunt (mai de curand) cateva materiale, mare parte dintre ele deja acoperite fie de catre Cezar, fie de catre Vali sau don’ Moisescu. O lista scurta ar cuprinde:

- Importurile scriu ferparul vinurilor proaste

- Porti deschise cu paharul de impartasanie

- Amarone di Valpolicella a sedus Cramele Recas

- Invazia huna, editia dionisiaca

- Vinul – Noul concept de Spa

Mai sunt multe, dar e obositor. Si nu acesta e obiectul acestui post. Pentru cei care ma stiu – stiti la ce sa va asteptati. Pentru cei care nu ma stiu: pe acest blog nu veti gasi niciodata “un defect genial care face ca nespecificitatea de  soi sa fie trecuta cu vederea”. Un vin defect e defct si gata. I-am suportat destul pe toti nemernicii care ne-au nenorocit ficatii in asa hal incat am ajuns sa mancem trei saptamani spanac fara sare ca sa compensam o degustare de 15 vinuri. Gata! Pe ei, pe mama lor! Sa ne auzim curand.