Simfonia de sezon a vinurilor spumante

Articol  de Loreta Budin /

Publicitate
Excursii

Romanii isi reinnoiesc provizia de „vinuri cu bule“, pentru a sarbatori noaptea dintre ani. Ce sa fie? Sampanie, Cava, Sekt? Sau poate vreun spumant autohton, din Tamaioasa Romaneasca sau Cramposie? In cele ce urmeaza, cateva repere pentru o alegere in cunostinta de cauza.

Efervescentele, dupa Nationalitate

Gama de spumante disponibile e extrem de variata: exista spumante rosii, albe sau rosé; spumante de la brut la dulci; cu tarie alcoolica normala (12 %) sau light (5,5 – 8 %); spumante super-premium la superpreturi si spumante accesibile. Oricare din criteriile enumerate pot atarna in balanta la achizitionarea unui vin festiv. Iubitorii de vin pot lua insa in calcul si alte criterii: tipul metodei de productie, spre exemplu, care e un indicator al calitatii, regiunea geografica in care a fost produs vinul, sau soiurile de struguri care au stat la baza produsului final. Noi o sa ne concentram pe locul de origine al spumantelor. Adica, o sa le prezentam dupa „nationalitate“.

Publicitate
IWCB

Champagne, vinul diavolului

Ca sa dam Cezarului ce-i al Cezarului, vom incepe cu clasica, frantuzeasca sampanie. Conditiile speciale de clima, tipul de sol, traditia – terroir-ul, ce mai – au asezat temeinic sampania printre cele mai apreciate vinuri cu bule din lume. Nu are rost sa repetam truismul cum ca sampanie este spumantul produs exclusiv in Champagne, din soiurile Chardonnay, Pinot Noir si Pinot Meunier. Nici ca Dom Perignon, calugarul care s-a straduit la greu sa previna aparitia bulelor de bioxid de carbon in vinurile linistite, este considerat inventatorul faimoasei bauturi. In fapt, comerciantii englezii ar fi fost, fara voia lor, primii „fabricanti“ de sampanie. Vinul linistit, oprit prematur din fermentatie in zona de productie Champagne din cauza temperaturilor scazute, refermenta, de indata ce era expus unui climat mai bland, in sticlele in care il imbuteliau englezii – si facea dopurile sa sara. Locuitorii vechiului Albion scuipau in san si-i spuneau „vinul diavolului“….

Blandul crémant si efervescentele „ancestrale“

Sampania nu este insa singurul spumant francez. La fel de apreciate sunt asa-numitele crémants (din Alsacia, Loire, Bourgogne, Die etc.), produse prin metoda clasica, adeseori din soiuri diferite de cele folosite pentru sampanie. Crémant de Saumur si Crémant de Vouvray au fost primele vinuri efervescente frantuzesti care au folosit termenul in cauza, crémant desemnand la origine spumante mai „cremoase“, cu bule mai potolite, din cauza presiunii mai mici a dioxidului de carbon (2-3 atmosfere, fata de valoarea normala de 5-6 atmosfere). Ca si sampaniile, crémant-urile sunt produse in conditii (randament la hectar, continut de dioxid de sulf, reguli de vinificare s.a.) strict reglementate. Interesant de stiut ca exista un crémant produs in afara Frantei, anume Crémant de Luxembourg. Soiurile folosite pentru vinul de care facem vorbire sunt cel mai adesea Chardonnay, Chenin Blanc si Cabernet Franc, dar legislatia diferitelor apelatii permite si cupaje cu Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon, Gamay, Pineau d’Aunis, Mauzac etc. In afara de crémants, producatorii francezi din regiunile Gaillac, Limoux, Clairette de Die mai ofera si efervescente obtinute prin asa numita „méthode ancestrale“, in care se sare peste etapa degorjarii, vinurile rezultate prezentand o usoara dulceata si suspensii de levuri.

Cava spaniola cucereste lumea

Cava este spumantul spaniol prin definitie, produs prin metoda traditionala, cel mai adesea din soiurile Macabeo (cu sinonimul Viura in Rioja), Parellada si Xarel-lo. Si alte soiuri, gen Chardonnay, Pinot Noir, Malvasía, pot intra in compozitia efervescentului spaniol care se vrea – si reuseste sa fie – o alternativa de calitate, mai accesibila financiar, la sampania frantuzeasca. Numele cava a fost adoptat in anii ’70; vine din catalana si desemneaza pivnitele in care spumantul era depozitat. De mentionat, ca majoritatea productiei de cava provine din Cataluńa dar, prin lege, sunt si alte regiuni autorizate sa produca spumantul iberic (Valencia, Aragon, Navarra, Rioja s.a.) Istoria cosemneaza ca primele sticle de spumant spaniol au fost produse de casa Codorníu, in secolul al XIX-lea. La ora actuala, compania Codorníu, alaturi de concurentul Freixenet, se numara printre cei mai mari producatori de efervescente din lume.

Spumante si frizzante fara numar, de la italieni

Italienii adora vinurile cu bule – spumante si frizzante – , dovada fiind gama variata de efervescente disponibila atat pe piata nationala, cat si pe cea internationala. Se fac spumante cu peste 30 de DOC-uri, cu o larga varietate de concentratii alcoolice si de zahar rezidual, dintr-o multitudine de soiuri. Vinurile cu bule pot fi si albe, si rosé-uri, si rosii (ultimele au in componenta Merlot, Cabernet Sauvignon sau Refosco); pot fi DOC-uri de top sau simple „vino da tavola“. Pe pietele internationale, cele mai cunoscute efervescente sunt Asti din soiul Moscato Bianco (productia medie anuala e de 80 de milioane sticle), Franciacorta, Lambrusco, Prosecco. Acesta din urma se produce si in varianta spumante, si cea varianta light, frizzante. Un Prosecco sic e Cartizze Prosecco, numele venindu-i de la o colina unde se cultiva struguri de calitate maxima (se spune ca un hectar de vie de pe dealul Cartizze valoreaza cam un milion de dolari).

De notat diferenta dintre spumante si frizzante: primele sunt vinuri efervescente totale, in timp ce al doilea termen indica vinurile semiefervescente (bulele rezulta in urma unei a doua fermentatii partiale – un fel de metoda Charmat intrerupta).

Cand Tamaioasa si Cramposia fac bule cu staif

Nu putem incheia fara a trece in revista, foarte rapid, spumantele romanesti. Consumatorul autohton, cand zice „sampanie romaneasca“, zice Panciu, Jidvei sau Azuga – insa, mai nou, si alti producatori vin sa completeze oferta. Si inca intr-un mod cat se poate de onorabil. Cei de la Oenoterra au fost printre primii care au lansat efervescente din soiurile autohtone Tamaioasa Romaneasca, respectiv Busuioaca de Bohotin, vinificate dupa“modelul Asti“. Cel mai recent efervescent premium poarta marca Agricola Stirbey – Spumant Prince Stirbey Extrabrut. O editie limitata de 5.000 de sticle, din Cramposie vinificata prin metoda traditionala, care – zicem noi – propulseaza Romania in clubul exclusivist al producatorilor de bule cu staif.