Succes de box office din Recaș: “Giant Unchained” și “unchallenged”

FOTO/Vinul.ro - vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...

Cel mai mare exportator de vin îmbuteliat al României, cu aproximativ 47% din producție vândută în afara țării, după propriile declarații, și cu creșterea vizibilă, constantă și puternică a cotei de piață internă și a cifrei de afaceri în cei 25 de ani de la înființarea oficială, la care se adaugă și numeroase premii la concursuri interne și internaționale, Cramele Recaș este, probabil, o companie (de fapt un grup de companii) care pare să nu mai aibă nevoie de nicio prezentare în fața publicului românesc.

A readus Denumirea de Origine Controlată Recaș în prim planul atenției publice și, de la zero litri îmbuteliați la sticlă și vânduți pe piață la începuturi, azi a ajuns să achiziționeze încă pe-atât vin pe cât produce, pentru a satisface “setea de Recaș” înregistrată la rafturile marelui retail, în restaurante și la vinăriile cu vrac care poartă sigla producătorului bănățean. Doar anul trecut, 30.000 de turiști au călcat pragul cramei, pentru vizite și degustări cu sau fără mâncare, plătind ei înșiși ca să afle povestea podgoriei și să-i ducă renumele mai departe, sub mărturia proprie.

În spatele succesului stă un triumvirat de familii: Georgiu, Iova, Cox. Primele două nume reprezintă veritabile exemple de antreprenoriat bănățean bazat pe studii de specialitate, apetit pentru risc și capacitate de efort susținut, cel de-al treilea nume – al englezului (foto sus) Philip Cox (și al soției sale, românca Elvira) – reprezintă un aport de viziune internațională asupra business-ului cu vin. Căci Recaș nu era nici cel mai mare și nici cel mai bine cunoscut brand românesc pe vreo piață, atunci când au pornit afacerea (și mult după aceea). Clima favorabilă, munca, abilitatea de a “gospodări” cu socoteală ceea ce exista în plantațiile și în crama de lângă Timișoara și capacitatea de efort administrativ și comercial de a aduce permanent bani (europeni, de la bănci, din piață sau de-acasă), subsumate unei viziuni care depășește granițele regiunii sau ale țării au făcut Recașul ceea e este azi.

Și ce este Recaș azi? Dacă ar fi mai mic, i-am putea spune “copilul minune” al viticulturii românești, căci a crescut în două decenii cât alții în zeci. Doar că nu e deloc mic, cu cei 21 de milioane de litri produși anual. Așa că i-aș spune mai degrabă “gigantul minune”. Un gigant flexibil și abil, care a reușit să se facă acceptat (mai mult!, dorit) pe absolut toate segmentele de piață cu care și-a pus mintea: de la vrac sau economy level și până în zona rarefiată a vinurilor premium, Recașul are, în fiecare “sertar” al pieței de vin, măcar câte un best seller care-i face fericiți pe contabili și pe partenerii de afaceri. Bine, poate nu atât de mult pe cât s-ar putea în segmentul vinurilor roșii de 20-40 de lei sticla, ăsta după părerea mea e un pariu care încă rămâne să fie câștigat (sau nu). E de reținut că toată dezvoltarea gigantului bănățean pare să fie una organică, perfect funcțională, “fit for survival”: nu există, la ora asta, un alt producător care să stea în echilibru solid pe atâtea “picioare de sprijin comercial” pe câte se bazează Recaș: peste 150 de vinării vrac care vând în toată țara sub marca bănățeană, export solid de vin îmbuteliat, prezență puternică pe toate segmentele de retail și un nume bun în zona HoReCa medium și premium.

Și, ca să nu fiu acuzat că profesez aici doar laude deșănțate, aș spune și că – dincolo de abilitățile gigantului – toată această dezvoltare a fost posibilă și din cauza miopiei avansate de care au dat (și încă dau, chiar și azi!) dovadă competitorii: ca o balenă într-un mediu fără adversari naturali, Recașul a tot crescut producând mai ales vinuri fără defecte, corecte, plăcute, unele chiar foarte bune, dar majoritatea departe de a fi memorabile. Însă, cum managerii români din celelalte mari podgorii au întârziat să facă la timp pașii necesari și firești pentru dezvoltarea proprie, azi nu le-a mai rămas (majorității producătorilor) decât să se uite, năuci, la rezultatele studiilor de piață și să se mire, ca Gheorghe în fața girafei: “Băă, așa ceva nu există!”.

Recas presa si vie site

Cramele Recas
Numele companiilor comerciale sub care derulează activitățile: Cramele Recaș SA, Cramele Recaș Prod SRL, Cramele Recaș Group SRL, Cramele Recaș Vie SRL
Adresă poștală: Complex de vinificatie, Recaș, 307340, Jud Timis.
Mărci comerciale: pentru piața locală – Cuvee Uberland, Solo Quinta, Selene, Sole, Muse, Conacul Ambrozy (premium); Domenile Recaș, Regno Horeca, Castel Huniade (retail specializat, retail general, mid premium); Schwaben Wein, Te iubesc mult (comercial, retail general); Dor, Mlădița, Attitudine, La Putere, Cocoș (mărci exclusive pentru magazinele din rețeaua partenerilor Cramelor Recaș); Paparuda, Cosmina, Nonius, Torre Rika, I Heart, Legendary, Dreambird, Dreamfish, I Am, Richtig Lecker, Rose, Food Pairing, Phantom River, Mărțișor, Recaș Castle, Frunza, Unwined, Călușari, Umbrele, Batsblood, Lăutarul, wine Atlas, Bradhsaw, Werewolf, Wolfhouse, Daciana, Incanta (pentru piețele externe)
Suprafață de viță de vie în exploatare pentru struguri de vin (toate au fost replantate între 1999 și 2015): momentan 909 hectare (887 în Recaș, 22 hectare în Miniș), la care se vor mai adăuga încă 32 hectare ce intră pe rod în 2017 în Recaș și încă 175 hectare planificate pentru plantare în următorii doi ani.
Soiuri exploatate: în Recaș – Pinot Gris (68 ha), Sauvignon blanc (102 ha), Chardonnay (62 ha), Muscat Ottonel (46 ha), Fetească Regală (135 ha), Fetească albă (3 ha), Riesling italian (13 ha), Riesling de Rhin (36 ha), Mustoasă de Măderat (2 ha), Viognier (10 ha), Tămâioasă românească (3 ha), Traminer (4 ha), Pinot Noir (54 ha), Cabernet Sauvignon (174 ha), Cabernet Franc (14 ha), Syrah (14 ha), Fetească neagră (46 ha), Merlot (117 ha), Novac (1 ha), Negru de Drăgășani (3 ha), Cadarcă (3 ha); în Miniș – Fetească neagră (13 ha) și Cabernet Sauvignon (9 ha).
Capacitatea cramei: 21.000.000 litri, în cisterne de inox cu temperatură controlată și care pot fi folosite atât la producție cât și la stocare. Crama dispune de o stație de îmbuteliere complet automatizată construită în martie 2016, cu o capacitate de 24 milioane sticle anual. Cramele Recaș dețin certificări internaționale privind standardele de calitate la cel mai înalt nivel întâlnit în Europa Centrală (BRC 7, IFS 2200, ISO 9001, HACCP), cu recondiționarea întregii cantități de apă reziduală rezultată în procesul de producție și cu cele mai înalte standarde etice în comportamentul cu angajații, furnizorii și clienții (certificate SMETA/SA 8000 și Walmart).
Winemaker: Hartley Smithers (Australia) din 2005; Nora Iriate (Spania) din 2010, Florin Voloacă (Huși) din 2004.
Directori: Cramele Recaș SA – Director General Ioan Georgiu, Director de export Elvira Cox, Director Comercial Philip Cox; Cramele Recaș Prod și Cramele Recaș Vie (compania care administrează viile) – Director General Gheorghe Iova; Cramele Recaș Grup (distribuție) – Director Comercial Ciprian Roșca.
Degustări la cramă: Da – există un centru de primire a vizitatorilor capabil să preia grupuri de până la 250 persoane (degustări și masă); Director de Turism este Marius Pasca (marius@recaswine.ro)
Contacte: sediul Central (Recaș) – tel. 0256.330.296, email: office@recaswine.ro; sediul comercial (București) – tel 021.240.30.02, email ciprian.rosca@recaswine.ro
Website: www.cramelerecas.ro; www.recaswine.ro, www.cramelerecas.ro
Facebook (română): Cramele Recas; Facebook, Twitter, Instagram (în engleză): Cramele Recas EU

Cum ti se pare?

Dacă v-a plăcut acest articol, dacă vă plac evenimentele cu oameni frumoși sau dacă sunteți interesați de cultura wine & lifestyle, vă puteți abona (cu cadou garantat, discounturi și surprize) la revista tipărită aici...