Turneu de promovare Cotnari in restaurante

In perioada 2 octombrie – 17 noiembrie 2006 a avut loc un turneu de promovare a vinurilor de Cotnari prin degustari profesioniste in HoReCa (hoteluri, restaurante si catering). Gamele prezentate au fost „Selectie” si „Vinoteca”. In total, s-au desfasurat 33 de degustari in 26 de orase din toata tara. Degustarile au fost „oficiate” de catre specialistul oenolog Lucia Parvu, expert degustator in cadrul Asociatiei Degustatorilor Autorizati din Romania.

Prin activitatile de promovare s-a urmarit ca vinurile amintite sa fie degustate de cat mai multi manageri de complexe hoteliere, restaurante, directori de distributie, agenti, ospatari, barmani, bucatari, merchandiseri, superviseri, administratori, invitati, reprezentanti mass-media.

Gama SELECTIE prezentata in aceasta campanie cuprinde vinurile: Chateau Cotnari 2003, Blanc Cotnari 2003, Grasa de Cotnari 2000 si Busuioaca de Moldova 2003. Iar din VINOTECA podgoriei sunt prezentate la degustare vinul „Feteasca Alba” din recolta anului 1994 si „Grasa de Cotnari” din recolta anului 1984.

Situata in nord-estul Romaniei, Podgoria Cotnari face parte din grupul renumitelor podgorii europene aflate la limita nordica de cultura economica a vitei de vie (45-50 grade latitudine nordica): Tokaj-Ungaria, Rheingau-Germania, Champagne-Franta, podgorii din care se obtin vinuri de renume mondial. Podgoria Cotnari se plaseaza in intregime in zona de tranzitie dintre Podisul Sucevei si Campia Moldovei. Perimetrul in care se include podgoria inchide o suprafata de peste 300 kmp, gradul de acoperire cu plantatii viticole fiind de 80-90% in vechile centre Cotnari si Harlau.

Podgoria Cotnari este singura podgorie din tara care a pastrat soiurile autohtone fara sa accepte noile soiuri aduse din Franta dupa invazia filoxerei. Suprafata cultivata cu vita de vie este de 1.200 ha, pe care se cultiva numai soiurile traditionale: Francusa, Feteasca Alba, Grasa de Cotnari si Tamaioasa Romaneasca, motiv pentru care Podgoria Cotnari se mai numeste si Rezervatie Viticola.

Vinurile prezentate, in viziunea producatorului

I. „Selectie”

- Chateau Cotnari 2003
- Blanc Cotnari 2003
- Grasa de Cotnari 2000
- Busuioaca de Moldova 2003

1. Chateau Cotnari 2003
Acest vin a luat nastere ca o adaptare la cerinta de a consuma vinuri seci, este al doilea vin sec de la Cotnari si reprezinta un cupaj (amestec) de trei soiuri: Francusa, Feteasca Alba, Tamaioasa Romaneasca, soiuri vinificate separate apoi asamblate in cupaj. Vinul reuneste trasaturile celor trei soiuri nobile autohtone: aciditatea, fructuozitatea si prospetimea Francusei, finetea si eleganta de la Feteasca Alba si aroma soiului Tamaioasa Romaneasca. Vinul are o frumoasa armonie, o mare complexitate, reprezentand o personalitate distincta si unica.

2. Blanc Cotnari 2003
S-a nascut din necesitatea de a asigura piata consumatorului roman cu sortimente din clasa vinurilor demiseci, este reprezentantul noii generatii de vinuri de Cotnari. Este un cupaj realizat din soiurile romanesti traditionale: Francusa, Feteasca Alba, Tamaioasa Romaneasca, este un vin acoperit de o usoara dulceata a fagurelui de albine, un vin alb demisec, de un remarcabil echilibru, un nou reper al calitatii vinului de Cotnari.

3. Grasa de Cotnari 2000
Cel mai nobil vin romanesc, Grasa de la Cotnari nu are pereche in tara; nici chiar podgoriile din Sauternes – Franta sau Tokaj -Ungaria, cu care se aseamana, nu-l intrec.
Caracteristica speciala a strugurelui de Grasa este generata de botritizarea boabelor de strugure (atac de putregai nobil – Botritis cinerea) fenomen ce apare foarte rar in podgoriile lumii, respectiv in tarile amintite, dar ofera in anii favorabili sansa obtinerii unui produs deosebit de valoros sub aspect oenologic, o perla a magiei si artei in vinificatie, garantia unui vin de mare clasa.

Soi autohton romanesc, acumuleaza la supramaturare 240-270 gr zahar/litru, iar in anii favorabili 351-400 gr zahar/ litru. Un an de exceptie a fost 1958, cand s-a obtinut must cu un continut de 570 grame zahar/ litru. Cantitativ, productia de struguri culesi la stafidire se reduce de la 8000 kg/ha la 4000 kg/ ha.
Recoltarea strugurilor se face la supramaturare cand boabele stafidite reprezinta 30-40%, iar calendaristic se situeaza pe la mijlocul lunii octombrie.

Aroma vinului este marcata de aroma deosebita a caiselor uscate sau poate fi asemanata cu aroma rafinata de ceara de albine. Gustul final al vinului va fi influentat de conditiile de pastrare pentru o perioada de doi ani in butoaie mari de stejar de 5 – 6.000 de litri, care-i vor defini buchetul, ca trasatura caracteristica si caseul (miros specific) determinat de conditiile de vietuire in butelii de sticla.
Gustativ, descoperim gustul miezului de nuca impletit cu dulceata stafidelor, cu nuanta migdalelor dulci, calitati definitorii si in privinta persistentei, adica a proprietatii de a avea senzatia gustului un timp de peste 15 – 20 de secunde dupa gustare.

4. Busuioaca de Moldova
Este vinul care are in compozitie Tamaioasa Romaneasca 95% si Feteasca Alba 5%. Este un vin alb, singular in paleta vinurilor albe romanesti prin aroma deosebita si rafinata.
Amprenta soiului depinde in mare masura de durata si de modalitatea in care are loc operatiunea de macerare-fermentare in vederea extragerii substantelor odorante din pielita boabelor.
Parfumul de busuioc, de fan proaspat cosit, de pere busuioace este acoperit de o usoara nuanta de lemn de stejar, obtinut prin invechirea in butoaie de stejar timp de doi ani, precum si de buchetul de sticla.
Gustul este inimitabil, aduce cu dulceata petalelor de trandafir, este un vin robust, plin, prietenos si catifelat. Busuioaca de Moldova are o distincta personalitate, calitate ce justifica unitatea podgorie-soi-vin.

II. „Vinoteca”

Fac parte din tezaurul de la Cotnari in care se aduna istoria locurilor, legendele si povestile lor.
Vinoteca este cel mai potrivit loc pentru pastrarea si innobilarea in timp a vinului, cu o temperatura constanta de 10 – 12 grade Celsius, umiditate constanta de 85 – 90 %, ferita de lumina, curenti de aer, mirosuri straine si zgomot.
Vinul provine din ani cu recolta sanatoasa, ani de exceptie ce au beneficiat de conditiile climatice cele mai favorabile. La degustare va prezentam vinurile Feteasca Alba din recolta anului 1994 si Grasa de Cotnari din recolta anului 1984.

1. Feteasca Alba 1994
Vin de culoarea chihlimbarului auriu, cu o stralucire deosebita, cu un buchet de invechire, amprenta mirosului de nuc.
Gustul echilibrat pentru cei 12 ani, suport frumos de aciditate care diminueaza dulceata licorii, persistenta de lunga durata, o adevarata revelatie.

2. Grasa de Cotnari 1984
Este un vin de o valoare deosebita, nuanta chihlimbarului aramiu ce evidentiaza trecerea timpului, mai exact a celor 22 de ani.
Amprenta iodului si a nuantei de frunza de nuc sunt trasaturile unui vin vechi ce nu place tuturor, dar sub aceste nuante raman valabile caracteristicile vinului de Grasa, ce-i drept estompate, care pot fi redescoperite printr-o oxigenare a vinului.
Persistenta impresionanta este data de corpolenta vinului, care ii da caracterul vinului: plin, gras si catifelat.

FOTO: Constantin DUMA

Share on Facebook