Valentin Ceafalau

Acum cativa ani, mai multi cercetatori din Danemarca s-au apucat sa studieze profilul psihologic al consumatorului de vin, in comparatie cu cel al consumatorilor de alte bauturi. Rezultatele au fost prezentate sub forma unui studiu, preluat la vremea respectiva de publicatii precum BBC sau Wine Spectator. Potrivit acestei cercetari, realizata pe nu mai putin de 12.000 de adulti, consumatorii de vin au o gandire pozitiva in viata, considerandu-se mult mai sanatosi decat bautorii de bere sau spirtoase. Motivatia acestora: convingerea potrivit careia consumul moderat de vin reduce riscul bolilor coronariene. De asemenea, potrivit acestui studiu, in comparatie cu celelalte tipuri de bautori, consumatorii de vin sunt mult mai increzatori in ei, deschisi la nou, isi urmeaza propriul destin in mod rational, fiind mult mai informati si cu un grad de educatie mai ridicat. Cercetarea a mai aratat ca persoanele care prefera vinul, mai ales femeile, aleg sa il consume alaturi de prieteni, sau in grupuri mici, pentru a face schimb de impresii legate de degustare. Am uitat sa specific ca majoritatea respondentilor acestui studiu erau din Danemarca, Suedia si Norvegia.

Oare un demers asemanator realizat in randul consumatorilor de vin de la noi ar avea aceleasi rezultate? Read more »

Supranumit “respectul fata de consumator” chiar de catre cel care l-a inventat, Merlot-ul Rapsod 2008 de la Crama Rotenberg nu vine “sa-ti cante la masa”, nu da cu “saru’ mana” pentru mila comesenilor si nu face concesii. El se impune demn si elegant si te controleaza de la inaltimea pretentiilor sale bordoleze. Cu toate acestea, Merlot Rapsod 2008 este  foarte versatil si prietenos. Un vin elegant si echilibrat, cu arome intense de fructe negre de padure, nuantate de tonuri de cacao, mirodenii uscate si trufe. Senzatiile dulci care apar in prima parte a atacului ii confera volum, iar textura catifelata il face usor de baut. Postgustul lung aduce note de cirese dulci, vanilie si lemn, orchestrate de un condiment sumbru.

Cei care l-au degustat l-au declarat a fi un “hit” pe palierul sau de pret. Aproximativ 17 lei! Cei care nu l-au degustat pana acum se pot convinge insa de potentialul acestuia, producatorul organizand in acest week-end degustari libere in sapte magazine Carrefour din tara si din Bucuresti, concomitent.

Cat ne pasa? Aproape deloc. Ne pasa ca vinul romanesc nu mai face nici cat negru sub unghie pe piata externa? Ne pasa ca rafturile cu vinuri din supermarketuri arata ca dupa o Apocalipsa a bunului simt, ca sa nu mai vorbim de „bunul gust”? Ne pasa ce bem, atata timp cat facem sprit? Alb, rosu, dulce, Riesling, Dealu Mare. Ce mai conteaza? Read more »

Obisnuiti cu un anumit stil de vinificare, tot mai multi dintre consumatorii romani nu mai fac diferenta intre vinuri bune si vinuri mai putin reusite, ajungandu-se pana in punctul in care defectele sunt considerate ca fiind ceva normal. Astfel, unele vinuri de pe piata nu mai pot fi concepute de mentalul colectiv fara urme de oxidare sau murdarie, note care se incadreaza perfect in amestecul generos cu „pepsi”. Pentru aceasta situatie se poate da vina pe „greaua mostenire“ a obiceiurile de vinificare „comunistoide“, in urma carora se serveau pietei amestecuri de vinuri oxidate cu vinuri noi (caci timpurile nu permiteau decat „zero“ in dreptul liniei „Pierderi“), cu un plus de zahar, asa, pentru toaletare. Mai poate fi acuzata indolenta din toate timpurile a unor lucratori de crama care nu se dau pe spate cu igienizarea utilajelor si, de asemenea, se mai poate „arunca pisica“ in spinarea vinarilor care din exces de zel (sau paranoia!) isi iau masuri de protectie tratand vinul cu cantitati neoneste de dioxid de sulf. Read more »

Ce ar fi vinul fara reguli? Declar pe proprie raspundere ca nu m-as simti in stare sa imi imaginez un astfel de scenariu. Pentru a veni in ajutorul „clientilor casei“, propun cateva reguli, un decalog – departe de mine orice urma de impietate! – ce ar putea aduce un plus de armonie intr-o relatie de lunga durata cu vinul.

1. Vinul nu este un „cocart“ de matolit suporterii nervosi sau utilizatorii de lopeti plictisiti! Acest rol il au alte tipuri de bauturi. Vinul se impune a fi consumat cu demnitate si echilibru, chiar si in cazul in care il asociezi cu mititei, ciolan, mamaliguta cu sarmale, sau – de ce nu! – cu floricele sau seminte de floarea-soarelui. De asemenea, vinul nu se da peste cap ca „shotul“ de tequila. Read more »

Kitschos. Asa se creioneaza imaginea vinul romanesc in acest moment, o reprezentare dominata in proportie de 80% de clisee si de elemente folclorice de calitate indoielnica. Vinul romanesc este tinut pe loc de carligele trecutului si de superficialitatea care defineste in acest moment societatea noastra. In loc sa evolueze spre ceea ce se doreste a fi un mod de viata rafinat, el lanceze ste intr-o stare latenta si imbecila, o combinatie etno-kitsch daunatoare si devalorizatoare. Mai toate evenimentele legate de vin care sunt organizate la noi detin elemente de folclor, prost incluse in peisaj: de la folcloristele imbracate in straie populare “sclipicioase” (de la „Artizanat“), care te intampina zambitoare cu paharul de „sampanie“ la orice lansare sau targ de vin, pana la strugurii de plastic si ulcelele de lut, asezate ostentativ pe budane de lemn la te-miri-ce expozitie eonologica. (Si aceste exemple sunt printre cele mai elegante!) De asemenea, promovarea generica a vinului romanesc se face cu imaginea femeii imbracate in port popular in mijlocul viei sau cu cea burtosul cu chimir si cusma, ce se sterge cu maneca iei la gura. Read more »

Pana in acest an, vinurile din soiul Feteasca neagra nu pareau decat niste versiuni beta, fara un profil concret, cu putine caracteristici comune, usor instabile. 2009 a marcat aparitia pe piata a cel putin doua vinuri exemplare din acest soi, iar ultimul aparut pe piata este Feteasca neagra 2008, La Putere, de la Cramele Recas (DOC Recas, 14% vol. alc., sec).  Nu as fi crezut vreodata ca Feteasca neagra poate ajunge la o astfel de complexitate aromatica si, in acelasi timp, sa fie atat de prietenos in expresie, insa “La Putere” reuseste acest lucru. Compozitia sa poarta semnatura a doua recolte, 2008 si 2009, eleganta si sobrietatea capatand astfel accente directe, expresive.  Nasul etaleaza arome intense de cacao si prune afumate, incadrate de tonuri ascutite de piper negru, proaspat zdrobit. Gustul este rotund si catifelat, cu o evolutie impresionanta, dezvaluind senzatii de cirese negre, coacaze, curmale si capuccino. Baricul bine integrat, sta intr-un echilibru aproape perfect cu aciditatea lejera, care aduce note de masline. Finalul lung, intens si suculent sta sub semnul dominator al visinelor negre, cu zvacniri de condiment. Vinul promite o evolutie buna, pe termen lung.

Marimea lotului: 12.000 de sticle.

Comparand vinul cu alte produse, ajungem la concluzia ca in acest domeniu exista mari diferente calitative, insuficient sau greu explicabile clientului obisnuit. Materia prima este aceeasi, metodele de vinificare, in mare, aceleasi: atunci, cum se face ca, adeseori, intre vinuri din aceeasi regiune si de pe acelasi palier pret sunt diferente asa de mari? Read more »

Ultimele vesti aparute pe piata de la marii retaileri anunta: romanii au inceput sa cumpere mai putin, mai ieftin, rezumandu-se la strictul necesar. Cum vinul nu se afla pe lista de prioritati a aproape 80% dintre romani, nu poate exista decat o singura concluzie. Asta, cumulat cu scaderile in vanzari anuntate de unii producatori de vinuri, unele depasind si 50%, nu face altceva decat sa creioneze un tablou sumbru, aproape apocaliptic, pentru vinul romanesc. Va disparea vinul romanesc? Cu siguranta, acest lucru nu se va intampla niciodata, cu toate ca unii ar merita o astfel de soarta. Read more »

14.5% vol. alc., sec
Producător: Crama Oprişor

“Rusalca albă” este unul dintre elementele principale ale noii game de vinuri “Oltenia” de la Crama OpriÅŸor (Carl Reh Winery). Alături de cupajul pereche “Drăgaica roÅŸie”, de cuviosul “Smerenie”, de “Passarowitz” ÅŸi de gamele “Măiastru” ÅŸi “Caloian”, îşi aduce deopotrivă contribuÅ£ia la conturarea conceptului „Oltenia, ca vin”.

Rusalca este un personaj mitologic de origine slavă, întalnit şi în folclorul oltenesc. Este un duh al apelor, o nimfă a râurilor cu chip de femeie, ce ademeneşte tinerii  care trec noaptea pe malul apelor, atrăgându-i în adâncuri. Rusalca, vinul, este un cupaj atrăgător creat de Liviu Grigorică din patru soiuri albe vinificate de Veronica Gheorghiu (Chardonnay, Sauvignon, Riesling Italian şi Pinot Gris). Rezultatul: un vin alb, intens şi viu, care se evidenţiază prin fructuozitatea şi personalitatea Chardonnay-ului, fineţea şi aroma de Sauvignon blanc, asociate cu onctuozitatea şi vioiciunea Rieslingului, toate aşezate pe o structură bine echilibrată de Pinot Gris. Arome intense şi plăcute, ce îmbină un parfum fin de flori de primăvară, cu o mineralitate deosebită, specifică zonei.
Disponibil: magazine specializate ÅŸi restaurante