Vinarte, la a 15-a recolta

DSC_0225Cand implinesti 15 ani din postura de producator de vinuri, se poate spune ca ai inca o varsta frageda, in conditiile in care exista in lume crame care se pot lauda cu o istorie cuantificata in trei cifre. Insa, atunci cand acesti 15 ani de activitate continua se confunda cu istoria modern-emancipata, postrevolutionara a vinului romanesc datele problemei par sa capete alte dimensiuni. Vinarte a ajuns la cota 15! In toti acesti ani, acest producator a fost unul dintre principalii artizani ai dezvoltarii conceptului de vin premium si al rafinarii gustului consumatorilor.

Pentru a celebra „venerabila” varsta de 15 ani, la sfarsitul lunii iulie, reprezentantii Vinarte au organizat o degustare la centrul de vinificatie de la Bolovanu. Nimic sofisticat, totul foarte simplu si direct. Invitati, cativa prieteni ai cramei, jurnalisti si bloggeri de vin. Oficiile de gazda au fost facute de catre presedintele Vinarte, Sergio Faleschini, ajutat de vinificatorii Iustin Urucu si Ion Treanta, de somelierul Stefan Stelian si de directorul de vanzari Costel Cainamisir. Primul punct de interes vizat de de micul tur a fost via. Asezata pe pante terasate cu grad de inclinare destul de ridicat si separate in doua de drumul de acces catre crama, aceasta pare sa aiba un drenaj foarte rapid si predispozitie pentru acumulari importante de zahar. In aceeasi masura, prezenta pietrisului si a bolovanisului, scoase la iveala de ploile care au erodat pantele, tradeaza prezenta oxizilor de fier, componenta importanta pentru extractul vinurilor produse. Cele aproape 60 de hectare de vie sunt ocupate in majoritate de soiul Cabernet Sauvignon, pantele superioare, locul unde se atinge cel mai mare grad de maturitate, fiind destinate vinurilor Soare, in timp ce terasele inferioare dau strugurii pentru Castel Bolovanu.

Cum era si normal, periplul prin vie a fost urmat de vizitarea centrului viticol Castel Bolovanu, o crama construita in perioada interbelica de un instarit al locului, confiscata si transformata in CAP de catre comunisti, dupa 1949. Investitiile Vinarte facute aici au transformat locul intr-unul dintre cele mai bune din tara pentru productia si mai ales pastrarea vinului in conditii propice.

Aniversare cu Sori, Printi si Sirene

DSC_0195Insa aniversarea nu putea sa fie completa fara si o degustare a celor mai reprezentative vinuri din portofoliu, carora le-au fost asociate mai multe preparate de-ale locului, cu o mica exceptie. Primul vin degustat a fost Sauvignon Blanc Cuvee D’Excellence 2012, vin care, comparativ cu recoltele precedente, a fost lansat mai devreme, lucru ce-l avantajeaza deoarece ii scoate in evidenta prospetimea si tipicitatea de soi. Este suculent si prietenos, cu o aciditate bine incorporata. A urmat apoi Nedeea 2011, cupajul de Feteasca Neagra, Negru de Dragasani si Novac, care, a mai pierdut din notele acide pe care le avea in momentul lansarii, a capatat tonuri de ciocolata si stafide, dar care arata in continuare o „incordare” in exprimare. Elegant, complex si de o profunzime covarsitoare. Asa se prezinta acum Cabernet Sauvignon Soare 2007, al treilea vin al degustarii, poate unul dintre cele mai bune vinuri romanesti ale momentului. Gustul sau este auster, cu taninuri impunatoare si o aciditate ce-i da suculenta. Pauza luata a reprezentat de fapt tot o degustare, insa de data aceasta ea a fost facuta in crama, direct din butoi, unde au putut fi degustate vinurile Soare 2011, Soare 2012 si un Castel Bolovanu 2011, aflate inca in stadiu de productie. Totodata, am aflat ca, deoarece 2010 nu a fost un an foarte bun, cei de la Vinarte au hotarat sa nu mai imbutelieze sub eticheta Soare, asa ca tot vinul va merge catre Castel Bolovanu. Reluarea programului de degustare a adus in fata comesenilor Merlotul Prince Matei 2009, un vin cu o amplitudine impresionanta, batos si catifelat, in acelasi timp cu un final exploziv-condimentat si gemos, caruia i-a fost asociata o senzationala friptura de porc. Ultimul vin intrat in scena a fost unica Sirena a Dunarii, recolta 2001, Rieslingul Italian cu 230 de grame de zahar rezidual, echilibrate perfect de aciditatea de coaja de portocala confiata. Are o catifelare si un echilibru impecabil, un gust dens si parfumat. Acesta, vinul, nu a venit singur, ci alaturi de o portie de foie gras, adus din Paris, si o portie de dulceata de struguri, adusa de la Starmina.

Panorama 2 vinarte

Povestea Vinarte

Istoria Vinarte a inceput la mijlocul anilor ’90, cand Sergio Faleschini a hotarat impreuna cu doi prieteni, unul dintre ei fiind Fabio Albiseti, cunoscut producator de vinuri din Toscana, sa investeasca in Romania, mai precis in viticultura. Dupa mai multe vizite facute in tara impreuna cu specialisti francezi, lui Sergio Faleschini i-au fost recomandate podgoriile Mehedinti, Samburesti, Dealu Mare si Tarnave. Investitiile s-au oprit insa la crama de la Zoresti (Dealu Mare), Bolovanu (Samburesti) si Starmina (Mehedinti). 1998 a fost anul in care au inceput achizitiile de terenuri, dar si anul producerii primului vin lansat sub numele de Prince Matei, simbolul cramei Vinarte. Daca procesul de achizitie a terenurilor nu a dat prea mari batai de cap noilor actionari Vinarte, nu acelasi lucru se poate spune despre plantatii si centrele de vinificatie, aflate in acel moment intr-o stare deplorabila. O parte din vie a fost replantata cu vita noua, o parte revigorata, s-au dezvoltat culturi noi. Cat despre crame, acestea au fost renovate de la zero. Pentru a face intr-adevar diferenta in acele timpuri, Vinarte a inceput sa lucreze atat in vie, cat si in crama cu specialisti straini. Iar acest lucru si-a spus imediat cuvantul, vinurile diferentiindu-se de oferta existenta pe piata in acel moment prin linie, exprimare aromatica si mod de abordare.

In cei 15 ani, investitiile Vinarte in crama si in vie au depasit 10 milioane de euro pentru 400 de hectare de vie si trei centre de productie, insa aceasta investitie pare sa fie infirma comparativ cu beneficiile aparitiei unor marci precum Prince Matei, Soare, Prince Mircea, Castel Bolovanu sau Castel Starmina, branduri care au contribuit decisiv la dezvoltarea imaginii vinului autohton. Ar mai fi de precizat ca Vinarte a fost unul dintre primii producatori ce au sustinut idea de calitate, in detrimentul cantitatii, taind in „carne vie” recolta pana la 3-4.000 de kilograme la hectar, intr-un moment in care era de neconceput sa obtii sub 14.000 kg/ha. De asemenea, mai trebuie mentionat ca, alaturi de Sergio Faleschini, si-au adus aportul la cresterea notorietatii numelui Vinarte si specialistii Iustin Urucu, Marius Nae, Ion Treanta si directorul de vanzari, Costel Cainamisir.

Articol publicat in revista Vinul.Ro / August 2013

Cum ti se pare?