Vinurile Sciţiei Minor

Cosmin Zidurean

E un lucru cunoscut de toţi iubitorii vinului cã paralela 45 este locul de exprimare idealã a vinurilor roşii. Aceastã paralelã strãbate Bordeaux, nordul Italiei, sudul Sloveniei, Bosnia-Herzegovina, intrã în România pe la Vinju-Mare şi, trecând prin Sâmbureşti (ce Cabernet Sauvignon se face aici!), strãbate Dealu Mare şi iese din ţarã pe la Tulcea. Dacã în republica vecinã la rãsãrit Roşu şi Negru de Purcari sunt de notorietate mondialã, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre vinurile nordului Dobrogei, vinuri intrate într-un nemeritat con de umbrã. Şi totuşi, aici se întindea cândva vestita podgorie Sarica-Niculiţel, aici este unul dintre locurile din care s-au rãspândit vinurile roşii şi cu ele cultul dionisiac în lumea largã. Pe aici a intrat creştinismul în spaţiul românesc şi vreme de mai bine de un mileniu aici nu au fost decât vii şi mãnãstiri. Vinul, indispensabil tainei euharistiei… Pentru a putea intra în poveştile acestui loc, sã facem dintru început douã precizãri: primele vinuri fãcute din struguri cultivaţi au fost roşii, primele viţe „nobile” apãrând prin mutaţii spontane din vitis silvestris. Ulterior, în urma altor mutaţii spontane au apãrut strugurii albi şi vinurile albe. Particularizând pe soiuri româneşti prefiloxerice, la început a fost Feteasca Neagrã, provenitã direct din viţa sãlbaticã (ca şi ruda ei cea mai apropiatã Bãbeasca Neagrã), prin mutaţii spontane din ea s-a nãscut Feteasca Albã şi, mult mai târziu, prin alte mutaţii spontane şi apoi prin atenta selecţie a omului Feteasca Regalã. Un soi de genealogie maternã de tip bunicã, mamã, fiicã. Şi dacã tot divagãm în zona asta, sã remarcãm ce iubitori de parte muiereascã au fost românii cu viaţa desfãurşându-se între Feteascã şi Bãbeascã.

Vorba lui Pãstorel:
Cãci e o vorbã din strãbuni
Bãbeasca place mult la tineri
Pe când Feteasca la bãtrâni.

Revenind la vinurile din nordul Dobrogei, a doua precizare interesantã este cã vinurile roşii din Franţa provin, se pare, din Negru de Sarichioi, soi celebru la vremea lui, dar care astãzi se mai cultivã doar pe câteva parcele minuscule… Podgoria Sarica-Niculiţel se suprapune peste culturile neolitice Gumelniţa şi Hamangia, responsabile de o ceramicã deosebit de frumoasã. În vasele rãmase de la aceste culturi s-au descoperit sâmburi de struguri, iar forma celebrului rhyton dacic (vas în formã de corn de bour) utilizat în ceremoniile dacice provine tot de aici şi de atunci. De îndatã ce au intrat în istorie, grecii au plecat în cãutarea lânii de aur şi ghiciţi unde au cãutat-o? Dar despre întâlnirile lor cu sciţii şi geţii care cam beau vinul din craniile duşmanilor, despre cetãţile greceşti şi legendara Vicina a Bizanţului şi despre pãtimirile lui Ovidius Publius Nasso la Pont, printre barbarii cu ţurţuri de vin în barbã, în episodul urmãtor.

Share on Facebook