Terra Dacica, Terra Romana, Rosso di Valachia, Blanc de Transylvanie… sau cum se face apel la istorie in cazul vinurilor romanesti.
Daca intr-un episod anterior s-a pus in discutie obiceiul de “frantuzire” a unor branduri din industria vinului romanesc, in episodul IV, George Moisescu vorbeste si despre acel obicei de “englezire” a lor.
Daca unii producatori de vin romanesc incearca, din dorinta de legitimitate pe piata, o vizibila “frantuzire” a unui brand, altii se concentreaza asupra folosirii unor neaosisme total nepotrivite. Asa se intampla in cazul Murfatlar, cu ale sale 3 hectare si Zaraza, a caror nume, prin semnificatia lor, sunt la polul opus intentiei de pozitionare a brand-ului.
George Moisescu vorbeste despre asa-zisa “boala a chateau-urilor”, despre tentativa de branding a unor vinuri romanesti, prin care se incearca o vizibila trimitere la vinurile frantuzesti de calitate, produse si imbuteliate la chateauri cu traditie recunoscuta.
Despre marketing si branding in randul vinurilor din Romania si despre povestea unui vin spusa de eticheta sticlei.
