Foodlovers’ Guide into Romanian Treasures reunește în jur de 50 de rețete din toată țara, tradiționale românești și ale etniiilor care ne-au influențat gastronomia. Volumul bilingv, româno-englez, este editat de revista noastră, sub coordonarea Adrianei Popescu și scris de 7 nume cu reputație din bloggingul culinar și urmează să aibă în curând și lansarea oficială.  Cartea vine după ce, la finalul lui 2018, am lansat un alt volum colectiv, cu recomandări bilingve de vinuri românești, semnate de 9 bloggeri și comunicatori de profil – Winelovers Guide into Romanian Treasures.

Ce este Foodlovers’ Guide into Romanian Treasures și de ce e nevoie de un asemenea ghid?

Pentru că, așa cum subliniam și la Congresul de Gastronomie si Vin, credem că păstrarea tradițiilor, readucerea lor în atenție, valorificarea și perpetuarea lor trebuie să reprezinte o prioritate națională. Am spus-o în deschiderea “Manifestului pentru gastronomia și vinurile din România”, lansat în urmă cu doi ani și reiterăm ideea, mai ales în contextul în care, anul acesta, Sibiul este Regiune Gastronomică Europeană.

 

 

 

 

„Să nu ne uităm tradițiile, pentru că avem mâncăruri formidabile, care ar concura – si o spunem fără modestie – cu fruntea sus, preparate moderne din alte bucătării. Multe au o componentă de suflet, trimițându-le pe autoare (și pe cititori, de ce nu?) la perioada copilăriei, altele au fost descoperite în călătoriile lor în țară. „, spune Adriana Popescu, editor Vinul.Ro.

Rețete populare, dar și mai puțin cunoscute

E vorba, atenție și repetăm, de rețete regionale, românești, cât și etnice, ale popoarelor care ne-au influențat gastronomia în timp și care au rămas așa de sute de ani. Autohtone, din Moldova, vin poalele-n brâu (despre care autoarea lor – Dana Burlacu Visternicu- spune că nu poți trăi în Moldova fără să nu le fi mâncat, dar pe care, poate, mulți munteni nu le știu), mâncărica de pui la Cotnari,  geandra și chiroștele (câți știu ce sunt?) s.a., prezentate de Norica Bîrzotescu. Din Dobrogea, vin storceagul (ce nu trebuie confundat cu ciorba de pește lipovenească și despre care localnicii din Sf. Gheorge susțin că nu se poate face cu altceva decât cu sturion), dobrogenele (care sunt pur și simplu dobrogene, nefiind revendicate de vreo bucătărie etnică), de la Carmen Paraschivescu, o dobrogeancă autentică. Din Muntenia, preparate populare precum îndrăgita ciulama de pui, dar și variații regionale ale colărezilor precum precum colărezii “ca-n Prahova” și biscuiții Capșa, readuse din cărți vechi de bucate de Norica Bîrzotescu. Iar din Banat și Oltenia, printre altele, o veche rețetă de turtă de mălai, învățată de Andreea Jugănaru de la bunica ei, dar și îndrăgita mâncare de praz cu măsline, prezentată de Norica Bîrzotescu.

 

De peste Carpați, populara ciorbă ardelenească de lobodă cu afumătură e prezentată  de Cristina Toth, într-o variantă ușor reinterpretată. Iar poate mai puțin cunoscutele guliile cu smântână și măghiran, o rețetă după cea a lui Radu Anton Roman este dusă în atenție de Mihaela Sava.  Și tot din Ardeal,  feluri de care poate, mai puțin ați auzit, așa cum s-a întâmplat în cazul nostru, veți găsi rețeta de vărzar – plăcinta ardelenească cu urdă și mărar, prezentată de Mihaela Negrescu și hencleșul de influență săsească, gătit de Andreea Jugănaru. Ambele au fost descoperite de autoare în Food Camp Sibiu. Că tot am ajuns la influențe, din aceeasi regiune, avem varza călită secuiască și supa de vin borsleves, intrată pe filieră austro-ungară, prezentate tot de Cristina Toth, iar din Dorbogea, piperchi țârgâsiti, unul dintre cele mai populare preparate ale aromânilor, gătit de Carmen Paraschivescu.

Multe dintre ele ar putea merita să aibă Denumire de Origine Controlată pentru că se fac așa doar în locurile lor de proveniență, după care și-au împrumutat și numele. Și, pentru că multe obiceiuri culinare de peste Prut au pătruns și la noi, în nord, le-am alăturat și rețete din Republica Moldova,  cele mai multe pregătite de Mihaela Negrescu, o basarabeancă get beget. Cu siguranță sunt și alte mâncăruri la fel de bune ce merită (re)aduse în atenție, nu avem pretenția că volumul este exhaustiv, dar sperăm că v-am trezit interesul și că veți descoperi lucruri pe care nu le știați despre bucătăriile regionale.

Bucătăria de pe teritoriul României este foarte creativă și foarte gustoasă – iar noi “suntem ceea ce mâncăm”.

 

 

Autori  (în ordine alfabetică)

Norica Bîrzotescu – www.rețeistorice.ro, Dana Burlacu Visternicu – www.prajituricișialtele.ro, Andreea Jugănaru – www.andreeachinesefood.ro, Mihaela Negrescu – www.fantezieinbucatarie.ro, Carmen Paraschivescu – www.gardaculinara.ro,  Mihaela Sava – www.laprajiturela.ro, Cristina Toth – www.divainbucatarie.ro. Rețetele au fost fie culese de pe  blogurile lor, fie pregătite și fotografiate special de ele pentru volumul de față.

Cramele din fiecare regiune au fost invitate să se prezinte și ele alături de rețetele cuprinse aici, alaturandu-se demersului de a susține gastronomia românească.

Cartea va putea fi achiziționată online din magazinele BioShopRomania.com, Vinmag.ro, Vinmagazin.ro. Iar peste puțin timp, sperăm să apară și în Cărturești.