In ultimii ani, asistam la o crestere progresiva a continutului alcoolic la majoritatea vinurilor din intreaga lume. Cei mai multi specialisti dau vina pe evolutia climaterica din ultima decada si pe cresterea mediei anuale a temperaturilor, cauze care duc alcoolul din vinuri catre limite nebanuite. In ziua de astazi pare din ce in ce mai greu sa mai gasesti vinuri sub 13% vol. alc. In aceste conditii apar niste intrebari cat se poate de legitime: Un vin cu 14% alcool poate sa fie un vin de calitate? Dar unul cu 16%? Nivelul alcoolic influenteaza in vreun fel calitatile intrinsece ale vinului?
Vinul este un complex chimic, in care sunt angrenati mai multi compusi si molecule. Se crede ca o mare parte din emotia pe care o transmite un vin este atribuita continutului de alcool. Din punct de vedere chimic, alcoolul din vinuri este etanol. Nivelul acestuia poate varia de la un minim de 4,5%, la unele Muscat d’Asti, pana la peste 20% la vinurile de Porto. Potrivit statisticilor, inainte de anii ’80, nivelul alcoolic in vinuri varia intre 11% si 12,5%, putine dintre vinuri abia atingand 13 procente. Un exemplu elocvent in acest sens il ofera intr-un articol pe aceasta tema Andrew Jefford, jurnalist al publicatiei Decanter: „Anul 1959 in Bordeaux a fost unul foarte arid, cu temperaturi foarte ridicate, si cu toate acestea Chateau Latour din acea recolta a avut 11,6% vol. alc. Astazi, vinurile din Bordeaux sub 13% alcool sunt o raritate”.
Moda vinurilor concentrate
Se pare ca, in mare, vinovata pentru cresterea nivelului alcoolului in vinuri este evolutia climei la nivel global. In regiunile viticole cu temperaturi ridicate, un nivel alcoolic de 14% a devenit obisnuinta, existand chiar si cazuri in care s-au atins 17%, fara ca vinurile sa fie realizate din struguri deshidratati. Matt Kramer, editorialistul Wine Spectator, sustine, citand mai multe surse, ca la aceasta situatie au mai contribuit si alte cauze, care tin de evolutia modului de vinificare: „Taierile in verde, recoltarile selective, scaderea intentionata a recoltelor si drojdiile selectionate sunt doar cativa dintre factorii care, impreuna cu schimbarea climatica au dus la cresterea alcoolului in vinuri. Anii cu cele mai ridicate temperaturi, din 1860 incoace, au fost inregistrati incepand cu 1980”. Si totusi, daca factorii mai sus enumerati contribuie la cresterea nivelului alcoolic, de ce vinificatorii din intreaga lume aleg sa foloseasca aceste tehnici? Raspunsul este dat tot de catre moda instituita de marii producatori: recoltele bune dau vinuri concentrate si structurate, pe cand recoltele slabe vin cu vinuri mai usoare, mai subtiri. “Tocmai pentru ca isi doresc struguri copti si concentrati in fiecare an, nu numai in cei exceptionali, ii determina pe producatori sa impinga limitele, decat sa ii culeaga strugurii mai devreme. Vinurile bogate si concentrate primesc intotdeauna note mai mari din partea criticilor, decat cele usoare si proaspete”, mai sustine Jefford.
Alcoolic = dezechilibrat?
In mod surprinzator, cele mai mai puternice reactii impotriva continutului ridicat de alcool din vinuri, conform lui Andrew Jefford, vin din Lumea Noua, mai precis din Australia, cu toate ca media alcoolului din vinurile exportate de aici trece usor peste 14 procente. Multi dintre producatorii citati de criticul Decanter, sustin ca vinurile cu peste 14% vol. alc. incep sa devina suparatoare, deoarece se pierd anumite detalii privind caracteristicile de soi, care sunt acoperite de alcool. “Vinurile mari nu au nevoie de masca alcoolului”, pare sa fie mesajul pe care il transmit mai nou enologii australieni, subliniind ca “vinurile din Cabernet se exprima structural si aromatic cel mai bine cand au un corp mediu, iar alcoolul ridicat nu ajuta in acest caz” In cealalta parte a lumii, in Franta, parerile sunt impartite. Reprezentantii Le Pin, din Pomerol, sustin ca reusesc sa tina nivelul alcoolic redus prin recoltarea timpurie a strugurilor si prin renuntarea la unele lucrari din vie: „Odata ce ai taiat via in verde, parca se transforma in Arnold Schwarzenegger – super-plante, cu struguri concentrati“, afirma Fiona Thienpont MW, consultant Le Pin. Frederic Engerer, presedintele Chateau Latour, este insa de parere ca „alcoolul nu ar trebui privit ca un inamic, pana la urma expresia fructului este cea care conteaza. Atunci cand ai un echilibru perfect si o expresie buna aromatica, alcoolul trece in planul doi”. Stephane Derenoncourt, celebrul enolog-consultant al caselor Domaine de Chevalier, Clos Fourtet, Clos de l’Oratoire, Chateau Pavie- Macquin, Canon-la- Gaffeličre, Petit Village sau Smith Haut Lafitte, crede ca “este ridicol sa spui ca nu poti face vinuri mari cu alcool peste 14%. Este ca si cum ai spune ca un om cu inaltime 1,90 nu ar putea sa traiasca normal. Alcoolul este un factor in ecuatia echilibrului. Poti sa gasesti vinuri alcoolice care au 12% vol. alc., si vinuri superb echilibrate la 15%”.
Consumatorii vor vinuri mai usoare
Anul trecut, organizatorii targului de vinuri Prowein au comandat un studiu legat de preferintele consumatorilor legate de nivelul de alcool. In cadrul cercetarii, efectuate de catre compania Wine Intelligence, au fost chestionati 1.000 de consumatori de vin din Statele Unite, China, Germania si Marea Britanie, cele mai mari piete de desfacere a vinului din lume. Cea mai mare parte dintre acestia a declarat ca vinul ideal ar trebui sa fie undeva la 12% vol. alc. Respondentii din China, in marea lor majoritate – 91%, au declarat ca isi doresc vinuri cu un continut alcoolic intre 8,5 si 10%. Pentru 22% dintre britanicii chestionati vinul ideal trebuie sa aiba aproximativ 10,5%, cifre asemanatoare inregistrandu-se si in cazul participantilor la studiu din Germania si Statele Unite. Potrivit studiului, se pare ca aceste tendinte sunt si mai accentuate in cazul consumatorilor tineri.