Pe Jean Valvis am avut şansa să-l cunosc mai demult, pe când ambii aveam oareşce legături cu sportul. El simpatiza cu Rapidul, dar, nu-i aşa?, nimeni nu-i perfect. Era, deja, un cunoscut şi de succes om de afaceri, iar momentul în care fotbaliştii Rapidului au turnat lapte La Dorna în Cupa României, pe care tocmai o câştigaseră, a făcut ceva vâlvă prin anul de graţie 2006. Ce nu ştiam atunci este că, în acel moment, Jean Valvis deja cocheta cu vinul. Adică primise oferta de la reprezantanţii Sâmbureştiului de a prelua societatea. Atraşi de succesul financiar al societăţilor lui Valvis, dar şi de faptul că se dusese vestea că angajaţii acelor societăţi vin cu bucurie la muncă, oamenii au încercat marea cu degetul. Iar omul de afaceri a acceptat, convins fiind şi de un Cabernet Sauvignon de prin 1998, care l-a şocat prin forţă şi prin tipicitate. „Simt şi acum aromele de afine şi de smochine pe care le-a etalat acel vin”, rememorează preşedintele Grupului Valvis. Ce nu ştiau însă nici oamenii de la Sâmbureşti este că în ADN-ul lui Jean Valvis vinul este bine reprezentat. Străbunicul din partea mamei, Kondratos, a fost cel care a finanţat construirea bisericii Agios Averikos din Pyrgos, acest sfânt fiiind nimeni altul decât sfântul protector al vinului în Santorini. Iar când începi o discuţie despre vin, despre soiuri precum Assyrtiko, Athiri sau Mavrotragano, despre tomate, flori sau plante aromate, ce mai, despre Santorini în general, lui Jean Valvis îi strălucesc ochii. Şi mai că îi vine să renunţe la toate întâlnirile numai să-ţi mai spună o poveste, un mic detaliu, ceva despre insula din care se trage familia lui. Sigur, el s-a născut la Atena, cu cetăţenie elveţiană, însă sângele apă nu se face. Iar chemarea străbunilor este pe cale să se concretizeze într-o proprietate de vis, care are deja 75 de hectare dar tinde să se rotunjească la 100, în care Jean Valvis vrea să aibă şi vie, şi tomate, şi plante aromatice şi… de toate. Sincer, abia aştept să încerc primul Nykteri Valvis, deşi vor trece ani buni până atunci…
Sâmbureştiul, însă, n-a urmat evoluţia fulminantă a celorlalte firme controlate de Jean Valvis. Bine, şi vinul e ceva mai special decât apa minerală sau lactatele, însă te aşteptai ca o societate preluată de acest Midas al economiei să strălucească după câţiva ani. Nu contestă nimeni creşterea în calitate a vinurilor de Sâmbureşti, mai bune pe an ce trece, însă nici vorbă de boom-ul pe care l-am aşteptat. Explicaţia, însă, acoperă toate întrebările, cele puse şi cele nerostite: „Pe mine m-au influenţat enorm soţii Felicia şi Florin Crăciun, care mi-au spus că pot fi cel mai bun sculptor în viaţă, dar dacă nu am marmură, n-o să fac nimic. Aşa că, spre deosebire de alţii, am decis ca primele investiţii să le fac în vie. Numai în anul 2009 am plantat 70 de hectare de Chardonnay. Material genetic din Burgundia, selectat de mine şi de specialişti la faţa locului. Clone pentru timp ploios, clone pentru arome, clone pentru cantitate şi clone pentru extract. Pentru că, dacă vrei să ai constanţă în calitate, ai nevoie de toate. Şi eu asta îmi doresc, constanţă într-o calitate cât mai ridicată, pentru că vreau că orice român care intră într-un supermarket să găsească un brand premium, garantat de grupul Valvis. Pentru că orice om are dreptul să bea un vin de calitate”, îşi justifică Jean Valvis acţiunea. „Sigur, va exista mereu şi gama de top, Chateau Valvis, cu vinuri mult mai scumpe şi mai bine lucrate, însă ceea ce ne dorim este ca vinurile abordabile oricărui consumator să fie foarte bune”.
Investiţia în vie dă deja primele roade. Chardonnay-urile de la Sâmbureşti sunt pe val, iar rose-ul din Cabernet Sauvignon devine unul dintre cele mai bine vândute vinuri. Şi se pregăteşte un Sauvignon Blanc de excepţie, tip Marlborough, Noua Zeelandă. Via, selectată special de consultantul italian al cramei, Federico Giotto, e deja în anul al treilea de viaţă şi în toamnă se va produce primul vin. Despre vinurile roşii nu mai vorbim, pentru că nimeni nu contestă forţa Cabernetului, catifelarea Merlotului sau amplitudinea Feteştii negre.
Pentru că investiţiile în vie au fost masive, celelalte au mers mai încet. Dar au mers. La patru ani de la precedenta vizită în cramă, lucrurile s-au schimbat în bine. Au apărut tancuri noi, s-a construit şi o hală nouă, sunt mai multe baricuri. Şi a apărut şi un nou enolog, Simona Andrieş, care, deşi extrem de tânără, are două masterate în vin, la Iaşi şi la Touluse, şi experienţe pe mai toate meridianele importante ale vinului. Că a fost şi în Cotes-du-Rhone, şi în Napa Valley, şi în Africa de Sud şi în Noua Zeelandă, taman în Marlborough. Simona împarte atribuţiile cu titularul de drept, Manuel Nica, cel care, în 2011, ne arăta, dintr-un baric, un Cabernet care ne-a făcut să înţelegem de ce, în perioada interbelică, vinul de Sâmbureştiul obţinea medalii pe bandă rulantă. Şi el cu stagii de perfecţionare în străinătate, dar şi cu experienţă în cercetare, Manuel Nica este omul care,începând cu anul 2007, a muncit permanent pentru a readuce ceva din aura pierdută a Sâmbureştiului. Şi, până acum, a reuşit…
La Sâmbureşti lucrurile sunt departe de fi puse la punct. S-a realizat plantaţia, este în curs de implementarea know-how-ul. Urmează linia specială destinată gamei de top, Chateau Valvis şi, în final, partea enoturistică, cu restaurarea conacului şi toate celelalte. Jean Valvis recunoaşte că şi pe partea de marketing lucrurile nu sunt la cel mai înalt nivel, dar promite că, în timp, totul se va schimba. „ Paşii noştri sunt bine gândiţi, nu vrem să construim pe nisip, ci pe rocă. Dacă am reuşit să dau cea mai bună apă, dacă am făcut cele mai bune brânzeturi, voi face şi cel mai bun vin. Dar toate la timpul lor”, promite Jean Valvis.
Crama Sâmbureşti
Numele firmei: SC Viti-Pomicola Sâmbureşti SA – Comuna Dobroteasa, Sat Câmpu Mare, Str. Bisericii nr. 1, Jud. Olt, 237147
Branduri: Chateau Valvis, Domeniile Sâmbureşti, Sâmburel de Olt
Suprafaţa de viţă de vie în exploatare: 304,25 ha, din care 36 ha vie în anul 3
Soluri: preponderent brun-roşcate, cu textură lutoasă şi argilo-lutoasă
Altitudinea plantaţiilor: între 180 şi 400 metri
Orientarea rândurilor: expoziţie sudică şi sud-vestică
Metodă de conducere: semiînaltă, cu tăiere Guyot dublu pe semitulpină
Soiuri: Chardonnay – 61 ha, Sauvignon blanc – 12 ha pe rod, 36 ha vie în anul trei, Fetească regală 14 ha, Cabernet Sauvignon 107 ha, Fezească neagră 20 ha, Merlot 40 ha, Pinot Noir 5ha
Capacitate cramă: producţie: cca 15.000 hl/ an; stocare: cca 40.000 hl
Winemakeri: Manuel Nica & Simona Andrieş
Director executiv: Ioan Manea
Degustări la cramă: Nu
Date de contact: tel: +402111415 , fax: +402111416