Eticheta – imaginea vinului

Valentin Ceafalau 

Etichetele de vinuri sunt o importanta sursa de informatii pentru consumatori, deoarece acestea ofera elemente grafice si scriptice referitore la tipul, originea si calitatea vinului.

Eticheta poate avea un impact vizual foarte puternic asupra consumatorului si il poate influenta in alegerea unui vin, fiind unul dintre criteriile cu cea mai mare pondere in acest sens. In ultimul timp, producatorii de vinuri au acordat o importanta din ce in ce mai mare designului etichetelor, investind sume foarte mari pentru schimbarea acestora de la o recolta la alta. Exista insa si producatori de vinuri mai conservatori care pastreaza aceeasi forma grafica a etichetei de zeci de ani. Eleganta etichetei nu este insa un garant al calitatii vinului, insa informatia pe care aceasta o ofera poate fi, ajutand in acelasi timp si la educarea consumatorilor.

colaj

Foarte multi observatori ai pietei internationale a vinului au declarat ca succesul vinurilor din Lumea Noua, atribuit si etichetelor indraznete, nonconformiste, a determinat o reexaminare a pozitiei producatorilor din Europa, referitor la designul etichetelor. Un exemplu in acest sens este renumitul producator francez Mouton Cadet, care incepand cu anul 1945 a avut cate un fel de eticheta pentru fiecare recolta in parte.

In Romania, Spania si Portugalia, vinurile sunt clasificate in functie de treptele de calitate si au o holograma (sigiliu) pe eticheta sau pe capison care atesta acest lucru. Sistemul de ierarhizare al vinurilor difera de la o tara la alta, acestea putand fi clasificate si in functie de regiunile vitivinicole din care provin (cum este cazul Frantei). Etichetele de vinuri din Germania au elemente clar determinate care clasifica vinul dupa calitatea recoltei si modul de vinificare al vinului.

Etichetarea vinurilor produse in Romania este reglementata de catre normele metodologice de aplicare a Legii Viei si Vinului 244/2002. Eticheta standard a unui vin trebuie sa contina numele producatorului, al imbuteliatorului sau al importatorului, marca comerciala, soiul, anul de recolta, categoria de calitate, indicatia geografica, modul de vinificatie si taria alcoolica. De obicei, numele producatorului si marca comerciala reprezinta cele mai importante criterii in alegerea unui vin.

Soiul sau soiurile din care este facut vinul este un alt element ce poate fi gasit pe eticheta. Pentru vinurile de calitate superioara (VS) care se valorifica prin indicarea regiunii de provenienta, denumirea soiului sau a soiurilor este facultativa, iar atunci cand vinul se comercializeaza sub denumirea unui soi, acesta trebuie sa provina in proportie de cel putin 85% din soiul indicat. Vinurile de masa nu pot avea pe eticheta denumirea soiului si nici indicarea provenientei geografice.

Un alt element semnificativ este anul de recolta al vinului, deoarece recoltele pot fi diferite calitativ de la an la an. Anul de recolta este cel in care au fost culesi strugurii si nu cel in care a fost imbuteliat vinul, el putand lipsi de pe vinurile realizate prin cupajarea mai multor soiuri. Cele mai multe legislatii nationale cer ca in cazul cupajelor 85% din cantitatea de vin sa fie din recolta anului trecut pe eticheta, 15 procente putand fi din ani diferiti. Este foarte important de stiut ca anul de recolta de pe eticheta poate spune multe despre vinul respectiv si calitatea acestuia. In cazul unui soi alb, fara potential de invechire, este de preferat ca acesta sa nu fie consumat daca anul de recolta este unul indepartat, deoarece este posibil sa fi avut o evolutie inadecvata, care sa-l faca de nebaut.

De asemenea, pe etichetele vinurilor mai este trecuta categoria de calitate si indicatia geografica (regiunea vitivinicola). In functie de criteriul calitatii vinurile sunt impartite in vinuri de masa, vinuri de calitate superioara (VS) si vinuri cu denumire de origine controlata (cules la maturitate deplina, cules tarziu si cules la innobilarea boabelor). Alte elemente ce mai pot fi vazute pe eticheta si care ofera informatii esentiale despre vin sunt tipul vinului in functie de continutul de zaharuri (sec, demisec, demidulce, dulce), taria alcoolica a unui vin. Pentru a le face mai atragatoare si pentru a ajuta consumatorul, producatorii mai trec pe etichetele vinurilor (mai ales pe contra-etichete) si recomandari privind temperatura de servire, asocierea cu mancarea, cat si cateva aprecieri legate de caracteristicile organoleptice ale vinului.

Etichete inselatoare

Exista insa vinuri cu etichete care induc in eroare consumatorii. Una dintre cele mai frecvente metode de a pacali cumparatorul este trecerea pe eticheta a unui nume identic sau apropiat ca forma cu numele unui producator celebru. Acest fel de frauda a fost practicata de multi intreprinzatori din Statele Unite si Australia, care s-au lasat „influentati” de numele unor celebri producatori francezi. Apropiata de acest mod de frauda este copierea designului etichetelor producatorilor renumiti sau trecerea pe eticheta a unor ani de recolta diferiti.

O alta metoda des practicata de unii producatori pentru „influentarea” consumatorilor este postarea frauduloasa pe eticheta vinurilor a unor medalii si distinctii de la concursurile internationale de profil.

In Romania, ne intalnim, de pilda, si cu un alt tip de eticheta inselatoare, cel al vinurilor „Busuioc de Pietroasa” si „Tamaios de Pietroasa”, doua branduri care induc in eroare consumatorul, deoarece sunt apropiate fonetic de soiurile Busuioaca de Bohotin si Tamaioasa romaneasca.

Pe pietele fara un control strict al comertului de vinuri una dintre cele mai folosite metode de frauda este aplicarea pe sticlele de vin ieftine a etichetelor ce apartin unor vinuri scumpe, provenite de la producatori celebri.

Majoritatea producatorilor incearca sa usureze procesul de selectare si achizitionare a vinului prin crearea de etichete atractive, care sa transmita siguranta si jovialitate. Acestea pot avea marimi si forme diferite, fiind ilustrate in cel mai nebanuit mod posibil: de la elemente florale, struguri, animale, „chateau-uri”, embleme sau peisaje, pana la reproduceri dupa mari pictori (Da Vinci, Picasso sau Grigorescu).

In 2002, cateva mii de sticle Chateau Lafite Rothschild din recolta anului 1991, an destul de slab calitativ pentru producatorul francez, au fost reetichetate si introduse pe piata din China ca vinuri din recolta 1982, la un pret mult mai mare.