Turismul la podgorii si crame devine tot mai atractiv

Turismul in principalele podgorii din Romania devine din ce in ce mai atractiv, reprezentantii acestui domeniu asteptandu-se la o crestere de circa 10-20% in 2008, comparativ cu anul trecut. Chiar daca se adreseaza in special cunoscatorilor, acest tip de turism incepe sa devina interesant si in randul necunoscatorilor. Din pacate insa, problemele generale ale turismului romanesc se rasfrang implicit si asupra turismului viticol. Vorbim de aceleasi carente: promovare slaba, lipsa unui brand definitoriu, la care se adauga si lipsa unei infrastructuri de cazare dedicata acestui tip de turism.

podgorie

“Acest sector turistic este ca un copil care abia acum invata sa mearga. Suntem inca la inceput de drum”, spune Marius Pasca, sef Sector Turism la Cramele Recas. Potrivit acestuia, dezvoltarea sectorului este evidenta numai daca privim cifrele referitoare la sosiri. “Daca in urma cu cativa ani primeam cam 50 de turisti pe an, acum deja vorbim despre cateva mii de persoane care ne trec pragul”, arata Pasca. El mai spune ca in ultima perioada romanii devin din ce in ce mai interesati de un astfel de turism. “Daca la inceput vorbeam aproape exclusiv despre turisti straini care vizitau cramele si podgoriile noastre, acum procentul deja s-a echilibrat. Numarul turistilor romani este aproape egal cu al acelora care vin din afara tarii”.

Raman cateva probleme. In general, in cazul zonelor vini-viticole din Romania, lipsesc structurile de cazare adecvate (de preferat chiar in podgorii). Acestora li se adauga si lipsa unor activitati conexe, care sa-i mentina turistului interesul de a ramane in zona. De exemplu, sustine Marius Pasca, intreaga zona a Recasului este una de tranzit turistic, oamenii sunt in marea lor majoritate in trecere catre alte obiective turistice din tara. “Trebuie sa le oferim turistilor oportunitati de a-si petrece timpul liber aici. Cum nu avem si alte unitati cu acelasi domeniu de activitate in zona, este greu sa-i motivezi sa stea numai unde te afli tu”, ne-a mai explicat reprezentantul cramelor Recas. Potrivit acestuia, deja exista cateva proiecte care vizeaza tocmai acest aspect. Exista un interes pentru construirea a circa 100 de locuri de cazare in incinta podgoriilor, dar si a unor programe care sa-i permita turistului sa isi petreaca mai bine timpul liber. De exemplu, in cazul Cramelor Recas programul unei vizite poate cuprinde: vizita in plantatia de vita de vie cu prezentarea tehnologiei de cultura; vizita complex de vinificatie cu prezentarea fluxului tehnologic; vizita in beciuri – cu prezentarea procesului de innobilare a vinurilor in baricuri si pastrarea vinurilor imbuteliate in vinoteca, precum si prezentarea expozitiei de vinuri imbuteliate; degustarea vinurilor, cu prezentarea tehnicii de degustare.

In privinta tarifelor, Marius Pasca, sef Sector Turism la Cramele Recas afirma ca acestea pornesc de la 35 de RON de persoana. Preturile variaza in functie de complexitatea serviciilor, care pot fi personalizate in functie de dorintele turistului.

 

Cresteri si la Cramele Halewood

 

Si reprezentantii Cramelor Halewood, detinatorii Cramei Urlateanu si a Pivnitelor Rhein Azuga, se asteapta pentru 2008 la o crestere de aproximativ 30% a numarului de turisti iubitori de vin. Numai anul trecut, sustine Magda Constantinescu, marketing project manager al Cramelor Halewood, numarul vizitatorilor a fost de 12.000 (2.000 persoane la Crama Urlateanu si 10.000 la Pivnitele Rhein Azuga). “Din totalul turistilor care ne-au vizitat ambele crame, aproximativ 30% au fost straini”, afirma Constantinescu. Ea mai spune ca cei care au ales aceste obiective au fost turisti individuali, companii sau grupuri venite prin agentiile de turism. Ridicate in 1892, Pivnitele Rhein & Azuga – fost „Furnisor al Curtii Regale a Romaniei”, iar din aprilie 2006 „Furnizor al Casei Majestatii Sale Regelui Mihai I” – sunt considerate cea mai veche locatie din tara unde se produce fara intrerupere vinul spumant dupa metoda traditionala. Si in acest caz, vizita la un astfel de obiectiv turistic ofera ocazia unor degustari de vin. Programul cuprinde vizitarea pivnitelor subterane, precum si prezentarea tehnologiilor de vinificatie si degustarea a mai multor sortimente de vin. Pretul unei vizite insotite de o degustare (vin la Urlateanu si vin spumant la Pivnitele Rhein) este 15 RON/persoana, iar o masa intre 25 – 50 lei/persoana. In cazul pivnitelor de la Azuga exista si posibilitate cazarii efective a turistilor peste noapte, in incinta Pensiunii Rhein.

 

Avem nevoie de o strategie nationala

 

Romania are nevoie de o strategie in domeniul turismului viticol, mai ales ca tara noastra nu duce lipsa de “materie prima”. “Vinul abia acum incepe sa fie redescoperit in Romania. Incepe sa reapara cultura vinului”, ne-a declarat Traian Badulescu, purtator de cuvant al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Acesta mai spune ca, pentru acest an, estimarile arata o crestere de circa 15 – 20% a numarului de turisti care vor vizita podgoriile si cramele din tara. “Desi sunt estimate cresteri, fara o strategie dedicata, nici pentru anii urmatori nu putem vorbi despre o adevarata explozie in acest sector”, spune Badulescu. El afirma ca suntem depasiti de vecinii nostri la capitolul promovarii vinurilor. Badulescu mai sustine ca, spre deosebire de Ungaria sau Republica Moldova, la noi nu exista branduri de vinuri mari, cunoscute international si care sa se identifice cu Romania, asa cum Ungaria are Tokaji sau Republica Moldova are Cricova. Cu siguranta, crede reprezentantul ANAT, am fi peste vecini la capitolul vinuri, daca acest sector turistic ar fi mai bine promovat. Ne lipseste agresivitatea. Republica Moldova are un Festival al Vinului, ca o sarbatoare nationala. “Ei atrag la un astfel de eveniment peste 20.000 de turisti straini. Este un mod de promovare pe care noi inca nu-l avem. Vinul este un produs de baza care poate inclus fara probleme in programele de promovare turistica a Romaniei”, mai spune acesta. Cu cativa ani in urma, autoritatile din turism (pe vremea fostului ministru al Turismului, Dan Matei Aghaton) au initiat un program intitulat “Romania – tara vinurilor”. Proiectul a fost laudat la acea vreme, insa… s-a pierdut pe parcurs. “De pe urma acestui program”, potrivit reprezentantului ANAT, “ne-am ales cu ceva infrastructura si cateva indicatoare turistice. Prea putin pentru acest turism”.

Numarul strainilor sositi anul trecut special in Romania pentru a vizita podgoriile a fost, din estimarile ANAT, undeva peste 2.000 de persoane, iar al celor care au vizitat si o podgorie in timpul vacantei lor, depaseste cifra de 20.000. (G. Serban)