“Ai citit în penultimul număr din Revue des Oenologues articolul ăla despre terpeni?”, sau cam așa răsună întrebarea lui Bogdan Costăchescu, în timp ce ne bem liniștiți cafeaua la el în sala de degustări de la Davino. Mă uit peste umăr, să văd cu cine vorbește, dar în spate nu-i nimeni. Ooops!, stai că pe mine mă-ntreabă… Mă uit spre el, să văd dacă face mișto, deși pare-mi-se că nu e genul. Da, cu mine vorbește. Oare să-i spun că cel mai complicat cuvânt în limba română pe care-l știu și se termină cu “-eni” este “sternocleidomastoidieni”, pe care m-am străduit două zile să-l învăț la Anatomia de-a opta, ca s-o impresionez pe-o colegă?!? Cu o fărâmă de luciditate, murmur că habar n-am de articol. Și nici terpenii nu prea știu cu ce se mănâncă. Nu-i nimic, îmi va explica el.
“Și ce-are-a face asta cu enologul de la Davino?”, poate vă întrebați. Ei, bine, are…
În primul rând, nu poți să scrii despre Dealu Mare fără să scrii de Davino. Chiar dacă într-o cronologie a renașterii zonei ei nu sunt primii, dacă te uiți puțin la prețurile ultimilor ani, Davino a fost mereu în avangardă. O fi bine, o fi rău? Cică e corect să nu te iei neapărat după prețuri, dar ăsta e un fapt incontestabil – la fel cum este și existența celor nouă milioane de biciclete-n Beijing (asta e sigură, am auzit eu într-un cântec la radio).
În al doilea rând, nu poți să scrii de Davino fără să scrii de Dan Balaban, fondatorul (în stânga, în imaginea alăturată), și de Bogdan Costăchescu, enologul originar din Urlați (dreapta, în imaginea alăturată). N-ai zice când îi vezi așa de tineri, mai ales pe Bogdan (sorry, Dan, Bogdan arată mai puști ca tine! – se vede că locuiește mai aproape de vin), dar oamenii ăștia doi au șanse mari să devină niște veritabile instituții în regiune. Și, chiar dacă am evocat eu mai devreme prețurile “de avangardă” ale Davino, nu (doar) din cauza asta s-ar putea ca nepoțeii noștri să cumpere de la magazinul de suveniruri din Ceptura mici figurine cu cei doi, pe post de eroi. E vorba de vinuri, da, ați ghicit! E vorba de vinuri… Iar când vine vorba de vinuri, degeaba ar fi avut Balaban viziune, bani sau vise jilave, dacă n-ar fi existat în cramă un pedant, un meticulos, un muncitor și un serios ca Bogdan. De-aia ziceam, la început, că episodul cu terpenii are o oarecare relevanță (simplificatoare, desigur): Costăchescu e genul care și când e în frunte nu rărește pasul, nu se odihnește pe ureche, ci continuă să citească, să deguste, să studieze, să discute vin. Ba i se pare asta atât de normal încât, dacă te vede interesat, i se pare aproape firesc ca și tu să știi. Fără să te ia vreo secundă în râs, te întreabă, îți explică, îți exemplifică. Pentru că-l preocupă.
Sunt 17 ani de când Bogdan era cât pe ce să emigreze în Canada, și cine știe alături de cine s-ar fi găsit nevoit Balaban să-și scrie istoria… Norocul (lor și-al zonei) este că s-au întâlnit într-un moment când “aventurierul de business” din Militari (București), Dan Balaban, politehnistul care în goana după bani postdecembristă reușise să creeze cea mai mare firmă de distribuție de vinuri din țară, începea să devină “băiat de casă”, iar seriosul tehnolog de la IAS Urlați, Bogdan Costăchescu, avea nevoie de-un boost de adrenalină care să-l scoată din amărăciunea de care probabil e cuprins orice om când se vede nevoit să-și părăsească definitiv țara. “Eu văzusem mulți oameni, însă Bogdan m-a impresionat. A fost și intuiție, și noroc. Practic, întâlnirea s-a produs pentru că trebuia să se-ntâmple”, își amintește Balaban întâlnirea, un deceniu și ceva mai târziu. O convergență, o anomalie a Forței, ar zice fanii filmului.
Așa a început povestea celor doi de la Davino, cu-ale lor vinuri puternice dar fine și longevive, etalon căruia mulți au încercat să-i găsească o imitație (din păcate, cel mai adesea doar de preț). Forța e puternică-n ei…
Numele societății comerciale: Unicom Production SRL
Sediu: Str Arhitect Ștefan Burcuș Nr 6, Sector 1, București
Numele sub care este cunoscută crama: Davino
Mărci comerciale: Făurar, Plai, Monogram, Revelatio, Davino, Flamboyant, Davino Rezerva
Suprafață de viță de vie în exploatare: 70 hectare
Soiuri de struguri cultivate: Sauvignon blanc, Fetească albă, Riesling; Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească neagră
Capacitatea de producție a cramei: 500 tone struguri / campanie
Capacitate de stocare: aproximativ 480.000 litri
Degustări la cramă: doar cu programare prealabilă
Contacte: 0727.328.466 (DAVINO); 0318.053.745; 0318.053.746; E-mail: office@davino.ro
www.davino.ro
Sursa foto sus: Artmark