Text: Loreta Budin, Angers
Ca in fiecare an, a treia joi din luna noiembrie inseamna lansarea Beaujolais-ului Nouveau. Numai ca anul acesta, vinul proaspat, pretuit atat consumatorii francezi cat si de cei asiatici, nu mai are voie sa fie imbuteliat la PET. Chestie de imagine, cu consecinte insa pe piata de export.
Decizia ca Beaujolais-ul Nouveau sa nu mai fie imbuteliat in sticle de plastic a fost luata acum un an, de catre asociatia profesionala Inter Beaujolais, a viticultorilor si producatorilor din regiune. Decizia a plecat de la un studiu ISVV (Institut des Sciences de la Vigne et du Vin). Institutul de cercetare a comparat evolutia vinului in cauza, in recipiente de diferite materiale: sticla, PET cu un singur strat, PET multistrat, bag-in-box.
Rezultatele au aratat ca, dupa 6 luni, vinul alb tinut la PET pierde din dioxid de sulf si se oxideaza, iar culoarea i se modifica. Aceeasi tendinta se observa si la vinurile rosii, insa cercetarile sunt inca in curs.
Prin urmare, in mod preventiv, s-a luat masura radicala ca vinul nou, atat de pretuit pe piata interna dar si la export, sa nu se mai vanda in plastic.
Imaginea bate calculele de piata
Profesionistii din domeniu recunosc ca interdictia are legatura si calitatea, dar si cu imaginea Beaujolais-ului.
Calitate, imagine – desigur. Exista insa si un revers al medaliei: producatorii din zona risca sa piarda o piata de export in plina expansiune, respectiv piata Japoniei. Anul trecut, mii de hectolitri de PET-uri cu primeur-ul in cauza au luat calea Tarii Soarelui Rasare – mai precis, circa 15 % din productie.
Exportul la PET era rentabil din toate punctele de vedere: permitea scaderea costurilor de expeditie pentru pietele indepartate, care nu se aratau deloc deranjate de ambalajele de plastic, usor reciclabile de altfel. Interdictia inchide astfel o usa larg deschisa exportului de volume mari.
PET-ul , frate cu mediul
Interdictia este blamata si de cei care militeaza pentru produse „prietenoase cu mediul”. Ei pun pe tapet un studiu realizat de o agentie britanica, prin care se arata ca la fabricarea unei sticle PET de dimensiune medie se emite mai putin dioxid de carbon ca la fabricarea unei sticle de aceleasi dimensiuni.
Un alt studiu, american de data asta, arata ca un ambalaj PET de 35 cl emite cu 43-54 % mai putin gaz cu efect de sera decat o sticla obisnuita, consuma cu 21 % mai putina energie si genereaza cu 85% mai putine deseuri solide ca o sticla de aceeasi dimensiune.
Luxul cu plastic nu se tine
Pana sa fie imbuteliat in plastic, Beaujolais-ul se vindea pe piata japoneza cu echivalentul in yeni a 20 de euro. La PET, pretul a scazut de 2,5 ori, consecinta directa a pretului mai mic de transport.
Drept urmare, viticultorii francezi s-au cam „sifonat”, pentru ca pretul de vanzare al primeur-ului nu a fost nicicand o problema pentru consumatorul japonez. Acesta era si este dispus sa dea oricat i se cere pentru un produs pe care-l considera „de lux”. Or, se justifica viticultorii, luxul cu plastic nu se tine…
Tot din grija pentru imaginea vinului si pentru calitatea sa, asociatia Inter Beaujolais a interzis, in 2004, folosirea dopului de pluta aglomerata pentru vinurile din regiune.