Tot ce nu știai că vrei să stii despre brunch-urile “de la țară”

Un articol de Ioana Pătrășcoiu (MySecretRomania.com), organizatoare

În vara lui 2018, deja faimoasele brunch-uri transilvănene (ale Asociației My Transilvania) au trecut munții și s-au așezat în colinele Olteniei și în câmpia Munteniei, dându-le bucureștenilor, ploieștenilor, piteștenilor, craiovenilor și altor orășeni mari și mici oportunitatea de a petrece o zi în natură, în gospodăriile oamenilor, gustând rețete locale și regionale, preparate cu ingrediente locale. Ne povestește mai multe una dintre organizatoare, Ioana Pătrășcoiu (foto). Titlul și intertitlurile aparțin redacției Vinul.Ro

Ioana Pătrășcoiu (MySecretRomania.com) a fost unul dintre speakerii celei de-a doua ediții a Congresului Național pentru Gastronomia și Vinurile din România

Descoperi România prin sate neturistice sau necunoscute de-a binelea

Ce este un brunch?

Brunch-ul este un termen anglo-saxon ce definește un mic dejun târziu, luat în jur de ora 11.00, care se transformă în prânz.  Avem, practic, parte de feluri reci și feluri calde pe masă. 

Aceasta e definiția termenului, pe care colegii noștri de la Asociația My Transylvania au luat-o, au combinat-o cu practicile săsești din vecinătați și au transformat-o într-un produs turistic. 

La noi, “brunch” înseamnă câteva ore în aer liber, într-un sat neturistic (sau necunoscut de-a binelea) în care partea de gastronomie e un pretext pentru a face cunoștinta cu zona și cu ce are ea de oferit în termeni de cultură, petrecere a timpului liber, produse. 

Brunch-urile sunt evenimente care pornesc de la mâncare dar sunt, în fond, o modalitate de a descoperi un sat, o zonă, o bucată de România. Și de a pune o caramidă la dezvoltarea turistică a locului. 

Ce se întâmplă la un brunch?

Un brunch durează 4-5 ore. Începe în jur de 10.30 – cu deschiderea barului – și se termină în jur de ora 15.00. Există partea culinară, în care avem pe masă, în acelasi timp, ca un bufet, vreo 16 feluri de mâncare, din care vreo 10 reci, vreo 3 calde și vreo 3 deserturi. Cantitățile sunt făcute în așa fel încât să poți gusta din toate – și să te saturi din gustat. Nu există porții individuale, tu îți faci propria porție și e ok să incepi cu desertul.

Toate preparatele sunt rețetele satului sau ale regiunii, pregătite de gospodine și gospodari din sat (sau din satul alăturat) iar ingredientele sunt luate din grădini, din livezi, de la mici producatori locali – dar nu mai departe de 50 km de locul unde are loc evenimentul. Ideea este ca totul să fie local. 

După partea culinară, care durează în jur de 2 ore, avem partea culturală, prin care cunoaștem mai bine comunitatea locală, cea care ne-a surprins prin gusturi și gustări: poate fi un tur prin sat, pe la un monument istoric, poate fi un dans trandițional dacă în sat există un ansamblu, pot fi cântece, demonstrații de meșteșuguri sau pur și simplu un mini-târg de produse locale, prezentate de producători. 

Și asta e partea pe care o vede toată lumea. Ce nu se vede este faptul că echipa de organizare ajunge cu o zi înainte în sat și începe să pună în mișcare rotițele: de unde facem rost de mese? De la biserică. De unde luăm vesela, căci plastic nu folosim? De la căminul cultural. Sau de la 2-3 bucătărese. Cum stăm cu ingredintele și felurile de mâncare? Supa este pe foc iar 2-3 feluri, care de obicei se mănâncă calde calde, vor fi făcute de abia la noapte, ca a doua zi să fie proaspete. Unde așezăm mesele? Unde așezăm zona de servit băuturi? Unde dansează grupul? Vineri este ziua inventarelor, a întrebărilor și a aranjamentelor. 

A doua zi se începe la 6 dimineața, cu cântatul cocoșilor. Cu cafeaua într-o mână și telefonul în cealaltă, îți reamintești repede de ce ai ales să faci brunch-uri și încarci portbagajul cu paharele de sticlă, salata de vinete, brânza, roșiile, ciorba – mare grijă la ciorbă!, mâncarea de ciuperci. Toate astea vor fi duse la locul brunch-ului, unde va începe aranjarea meselor, porționarea brânzei, tartinarea feliilor de pâine, transferul ciorbei într-un bol de ceramică (dacă se găsește). În timp ce o parte din echipă e ocupată cu tocătoare și cuțite, cealaltă merge în sat după pâinea de casă proaspată, după plăcinte, fructe și ce mai e de “cules”. La 10.00, locul este aranjat. La 10.30 avem siropurile pregătite și apa de fântână în carafe și deschidem zona de bar. Primii oaspeti încep să sosească. La 11.00 punem ultimele farfurii pe masă și, dacă a venit majoritatea participanților, începem brunch-ul cu discursul de bun venit și de prezentare a poveștilor de pe masă.

Imagine de la unul dintre brunch-urile organizate de MySecretRomania la Ciocănești, Călărași. Fotografie de Călin Stan 

Gusturile locale autentice au căutare și perspective de dezvoltare

Local, local, local. De ce toată partea asta cu “local”?

Dintr-o mulțime de motive: redescoperim bogăția de gusturi vechi (care în acest moment se pierde într-un ritm accelerat), încurajăm gusturile locale și micii producători. E modalitatea noastră de a păstra – și conserva, într-o oarecare măsură – peisajul cultural existent. Nu se face primavară cu un brunch, dar e un început sau o continuare la un demers deja început. 

De altfel, un motiv pentru care lumea vine la brunch sunt aceste gusturi, care te poartă înapoi în copilărie, la feluri pregătite de bunici: plăcinte făcute în casă după o rețetă veche, zacuscă cu miros de fum, ciorbă de găină. Și gustul e dat de doi factori mari: ingredintele și modul de preparare. 

Aceste evenimente sunt făcute pentru comunitate, astfel că aprox 70% din costul fiecărui bilet rămâne în comunitate, ca remunerație pentru bucătărese, pentru dansatori și ca plată pentru ingrediente. Restul este folosit pentru a acoperi cheltuielile legate de deplasarea în comunitate. Banii aceștia sunt o investiție în comunitate, care trebuie să simtă că turismul și gastronomia sunt niște direcții sănătoase, viabile, de dezvoltare – cu atât mai mult acum, când suntem atât de aproape de a implementa punctele gastronomice locale. Nu în ultimul rând, percepând o taxă, persoanele care s-au anunțat dornice să participe la eveniment chiar vin

Iar micii producatori locali prezenți au parte de vânzare. La Novaci, la primul Oltenia Brunch, am avut un domn care facea diverse siropuri naturale și era foarte sceptic la începutul evenimentului. Spunea că a venit, a adus, dar nu crede că o să ia lumea. Lumea a luat atât de mult, încât omul era șocat. Dar cel puțin acum știe că există o cerere, că dacă va continua să facă sucuri naturale, lumea va aprecia și va cumpăra. 

Cum se face că brunch-urile au trecut Carpații?

Colegii de la Asociatia My Transylvania organizează brunch-uri de vreo 10 ani. În ultimii ani, proiectul a crescut foarte mult, comunitățile sprijinite de ei au început să facă brunch-uri singure, și, la un moment dat, au trebuit să pună o limită la numărul de participanți –  mai mult de 200 de persoane nu putem găzdui. Văzute de la București, brunch-urile sunt acele evenimente apetisante îndelung așteptate (pentru că se desfășoară în aer liber și e nevoie de temperaturi pozitive) pentru care prieteni și cunoscuți au bătut un drum de 4-5 ore până la Sibiu.

Când ne-am cunoscut față în față, la ITB Berlin, chimia a fost aproape instantă. Și instant a fost și răspunsul la întrebarea “Facem Oltenia Brunch?” Așa că brunch-urile au trecut munții foarte ușor. Mai greu a fost după, căci comunitățile de la sud au alte forme de organizare, alte pârghii și nu sunt atât de conștiente de ce și câte au de oferit – dacă e să le comparăm cu comunitățile din zona Transilvaniei săsești. 

Dar lumea a fost receptivă! Am pornit să le explicăm ce-i cu masa asta care e un fel de nuntă fără mireasă și un fel de pomană fără pomenit, dar au înteles cu adevărat ce este un brunch de abia când evenimentul s-a încheiat.

Toate evenimentele de tipul acesta – cu gusturi locale –  se găsesc pe platforma Eat-Local.ro, unde sunt puse cu circa 2 săptămâni înainte. De regulă, la începutul anului calendaristic, atât MySecretRomania cât și My Transylvania anunță brunch-urile din anul următor. Biletul de participare costă 100 lei de persoană – copiii cu vârste până la 14 ani au gratuitate / Fotografie de Andrada Nistor la brunch-ul din Corbi, Argeș

Sarmale cu stafide, tocan ciobănesc, teci cu lapte acru, drob de linte… dacă mai vreți, citiți!

Cum au arătat brunch-urile de la sud de Carpați? Unde au fost?

Au fost peste tot! Din Mehedinți, de la Isverna (unde l-am organizat împreună cu cei de la Asociația Sinaptica) până în Călărași, la ferma piscicolă din Ciocănești. Între aceste două puncte am avut brunch-uri în Gorj (la Novaci), în Vâlcea (la Zătreni și Costești), în Argeș (la Corbi și Nucșoara), în Teleorman (la Talpa), în  Dâmbovița (la Potlogi) și în Prahova (la Urlați). 

Am avut brunch-uri care erau sold-out cu două săptămâni înainte de eveniment și am avut brunch-uri la care ne-ar fi plăcut să fie un pic mai multă lume. 

Fiind primul an – cel de rodaj – am scos la vânzare, în medie, 50 de bilete per eveniment. Dar lumea din ogradă a fost întotdeauna mai multă, căci bucătăresele erau invitate, la fel și meșterii, meștesugarii, cântăreții și dansatorii prezenți. 

Deși există un “manual” și niște proceduri clare după care organizăm aceste evenimente, fiecare a fost diferit. Constanta a fost dată de diversitatea felurilor de pe masă și de familiile care au venit cu bebeluși și copii și care au avut parte de o zi în aer liber, cu mâncare (și activități), fără responsabilitatea gătitului.  

Ce s-a găsit pe masă?

Feluri cunoscute și feluri necunoscute. E întotdeauna captivant cum “mâncarea din copilărie” a unuia e ceva cu totul exotic pentru altul. “Cum, nu știi de sarmalele făcute cu semințe și stafide, la cuptor? Mama le face tot timpul!” Așa am aflat că tecile cu lapte (ciorba de fasole teci înăcrită cu lapte acru sau iaurt) este mâncarea copilăriei în zona muscelelor și am avut-o pe masă la Corbi și la Nucșoara. Apoi a fost tocanul (tocan, nu tocană) de la Corbi, un preparat ciobănesc din miel, neapărat preparat de cioban și neapărat preparat la ceaun. Drobul de linte și mâncarea de prune de la Isverna; borșul de pește, icrele și plăcinta cu struguri de la Ciocănești. Prazul umplut de la Zătreni, prăjitura cu foi cu bulion de la Novaci. 

Din “felurile cunoscute” de toate lumea: salata de vinete, zacusca, brânza, deși și aici avem diferențe de la zonă la zonă.  

Feedback?

Și am avut persoane care spuneau – printre înghițituri – că mâncarea asta le amintește de cea a bunicii. Și la fiecare brunch am avut feluri care în primele 30 de minute au dispărut cu totul, deși noi tot suplimentam platourile. 

Ce se întâmpla dacă rămâne mâncare?

Este împărțită comunității.

Oltenia și Muntenia Brunch va continua și în 2019 și in 2020, în câteva localități în care au mai fost și în 2018. Dar organizatorii caută și comunități noi, și de la șes și de la munte. Calendarul evenimentelor va fi anunțat pe www.mysecretromania.ro și pe www.mytransylvania.ro  Sunteți așteptați la masă, socializare și cunoaștere!