Bucataria franceza cere acces in patrimoniul UNESCO

Gabriela Maris

Publicitate
IPPU

Francezii si-au pus in gand sa-si inscrie patrimoniul culinar si gastronomic (atentie! desi suna cam pleonastic, nu-i chiar acelasi lucru) in patrimoniul UNESCO. Une Bonne Ideé! Asa se face ca la sfarsitul lui octombrie, Institutul European de Istorie si Culturi ale Alimentatiei (IEHCA) si Universitatea François Rabelais din Tours comunicau Ministerului Culturii, pastorit la ei de Renaud Donnedieu de Vabres, necesitatea unui proiect care sa aiba drept scop principal inscrierea bucatariei frantuzesti in patrimoniul mondial.

french_foodIn 2005, Mexicul depunea la UNESCO un astfel de proiect, in care bucataria traditionala mexicana, al carei aliment de baza este porumbul, era definita drept factor de coeziune intre toate paturile sociale si unul dintre cei mai importanti vectori de identitate nationala. In acelasi an, proiectul era respins. Dupa Mexic, Franta este a doua tara care va face un astfel de pas. Elvetia se pregateste si ea. Francezii – popor european ce acorda o extraordinar de mare importanta artei culinare – o fac cu convingerea ca indeplinesc toate conditiile impuse de UNESCO in Conventia pentru salvarea patrimoniului oral si imaterial al umanitatii. Aceasta convingere le-o da notorietatea bucatariei frantuzesti de-a lungul timpului, de mult topita in acel savoir vivre pe care numai ei stiu sa-l spuna atat de des, de frumos si de graseiat. Aceasta convingere le-o da si terroir-ul, fericita imbinare intre clima, sol si soi ce i-a adus Frantei renumele de pays de cocagne, tara in care curge lapte si miere.

Publicitate

Gastronomia unei tari este semn de cultura si identitate nationala. Aceasta este, in cele din urma, ideea proiectului francez – sustinut deja de aproape o suta de persoane, in cea mai mare parte bucatari “de multe stele” – proiect ce va fi prezentat intr-o prima forma la final de noiembrie, intre 21 si 26, la a doua editie a Forumului Alimentatie si Cultura, ce va avea ca tema bucataria franceza vs bucatariile straine. Pana cand vom auzi si la noi de asemenea initiative – cum altfel decat de laudat? – sa ne amintim macar spusele unui co-national, nu-i dam numele sa nu-i facem reclama, care vorbind practic de acelasi lucru intr-una din editiile tiparite ale Connaisseur-ului, era de parere ca noi romanii ar trebui sa ne punem cu mandrie pe steag sarmalele si Feteasca Neagra.

Si daca tot vorbim acum de noi si ai nostri, sa ne amintim si ca prima carte de bucate a aparut la noi acum un secol si jumatate, in 1841. Doua sute de retete cercate de bucate, prajituri si alte trebi gospodaresti s-a vandut la vremea ei in peste 2000 de exemplare si poate ca nu degeaba autorii ei, Mihail Kogalniceanu si Costache Negruzzi, sunt intre aceia care, proaspat intorsi de la Paris, intemeiau Romania Moderna. A bientôt.